Impactul bugetar al recalculării pensiilor în 2024 este compus din creșterea cheltuielilor cu 9,24 miliarde lei plus scăderea veniturilor cu 700 milioane lei, arată un raport publicat de BNR

Creșterea cheltuielilor pentru plata pensiilor din pilonul I nu reflectă în totalitate impactul bugetar al reglementărilor aferente recalculării pensiilor pentru anii 2024 și 2025, arată raportul Euro Monitor publicat de BNR sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu. La această sumă trebuie adăugate și efectele create de alți doi factori: primul contribuie la scăderea veniturilor bugetare, în timp ce al doilea poate duce la creșterea cheltuielilor bugetare legate de plata pensiilor, arată documentul.
„În primul rând, încasările la buget din impozitul pe venituri asupra pensiilor au scăzut începând cu luna octombrie ca urmare a modificării Codului Fiscal, prin Legea nr. 244 din 5 septembrie 2024 . Astfel, modificarea Codului fiscal, aplicată după o lună de la începerea plății pensiilor recalculate, prevede majorarea sumei neimpozabile aplicate veniturilor din pensii, de la 2 000 la 3 000 de lei. În cazul pensiilor din pilonul I, impactul acestei măsuri pentru lunile octombrie-decembrie 2024 se traduce printr-o scădere de 662 milioane lei a veniturilor bugetare. În cazul pensiilor militare, impactul acestei măsuri pentru perioada octombrie-decembrie 2024 este estimat la o scădere de aproximativ 34,6 milioane lei. Astfel, efectul cumulat asupra veniturilor bugetare pentru perioada septembrie-decembrie 2024 reprezintă o scădere de aproximativ 700 milioane lei.
În concluzie, arată echipa condusă de Dăianu, impactul bugetar al recalculării pensiilor în anul 2024 este compus din creșterea cheltuielilor de aproximativ 9,24 miliarde lei, la care se adaugă scăderea veniturilor de aproximativ 700 milioane lei.
În al doilea rând, se arată în Raport, efortul bugetar pentru plata pensiilor din Pilonul I nu se rezumă la cheltuielile efectuate de CNPP. Suma totală necesară plății pensiilor include și pensiile administrate de casele de pensii sectoriale care gestionează pensiile militare de stat.
Bugetul alocat celor trei instituții pentru plata pensiilor militare în anul 2024 este de aproximativ 14 miliarde de lei, finanțând plata pensiilor pentru peste 200.000 de pensionari în cadrul celor trei case de pensii sectoriale.
Această sumă ar putea crește în anul 2025, dacă proiectul de lege (PL-x nr. 540/2024), care vizează actualizarea cuantumului pensiilor militare și a fost aprobat în ambele camere ale Parlamentului va deveni lege. La începutul lunii noiembrie 2024 Avocatul Poporului a formulat o obiecție de neconstituționalitate referitoare la proiectul de lege, Curtea Constituțională urmând să discute pe data de 17 decembrie 2024 această sesizare.
Punctul de vedere al Guvernul cu privire la acest proiect de lege exprimă și el o serie de obiecții, subliniind complexitatea și ambiguitatea normelor propuse, care nu reușesc să acopere diversitatea situațiilor juridice ale beneficiarilor și riscă să genereze inechități.
În plus, Guvernul atrage atenția asupra termenului nerealist de 90 de zile pentru implementarea măsurilor și a riscului de dublă sau chiar triplă actualizare a pensiilor, care ar putea compromite principiul egalității în fața legii și pune în pericol sustenabilitatea bugetară. De asemenea, Guvernul semnalează necorelarea cu alte prevederi legale deja în vigoare. Spre exemplu, modificările propuse contravin angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, care includ respectarea principiului ireversibilității reformelor. Orice modificare a actelor normative care au fost incluse în jaloanele aprobate de CE ar încălca acest principiu, periclitând fondurile europene și stabilitatea bugetară, arată Raportul Euro Monitor.