Încrederea economică a populației a atins un minim rareori văzut în timp de pace, arată un nou sondaj
Față de luna precedentă, procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% la 61%, arată datele unui sondaj IRSOP, transmis luni dimineață.
Sondajul economic realizat de IRSOP în mai 2026 – pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți – oferă o radiografie a relației dintre cetățeni și viitorul lor.
Economisirea precauționară – bani puși deoparte pentru situații neprevăzute – rămâne „investiția” preferată a aproape jumătate din populație. Aparent prudentă, această strategie are însă o logică vicioasă: banii se retrag din circulație, producția scade, profiturile se comprimă, salariile urmează. Economia consumatorului prudent poate fi, colectiv, o economie care se contractă.
Prețurile, o obsesie colectivă. Timp de patru luni consecutiv, peste trei sferturi din respondenți au anticipat că prețurile vor continua să crească. În mai, proporția a urcat la 78%. Nu este vorba de o predicție rațională despre indicatori macroeconomici, ci de o convingere sedimentată prin experiența cotidiană: coșul de cumpărături, factura la utilități, prețul chiriei. Elias Canetti observa, în Masele și Puterea, că inflația nu devalorizează doar moneda, ci și omul. Individul se simte devalorizat fiindcă instrumentul pe care s-a bazat – banii – a început să-și piardă valoarea. Cel puțin două treimi din consumatori nu se așteaptă că veniturile lor vor ține pasul cu această eroziune.
Piața muncii, fără semne de revenire. Aproximativ un sfert din angajați consideră că locul lor de muncă este în pericol – o proporție care a crescut față de luna anterioară. Dintre aceștia, 82% spun că un nou loc de muncă s-ar găsi greu în localitatea lor. Frica de disponibilizare nu este, în sine, o catastrofă; ea devine una când e asociată cu lipsa alternativelor. Un angajat care se teme că nu ar putea găsi altceva rămâne la locul de muncă actual cu orice preț, acceptă condiții mai proaste, nu negociază, nu migrează spre sectoare mai productive.
Pesimismul, la orizont scurt și lung. Poate cel mai grav indicator din sondaj: 73% din respondenți cred că nivelul lor de viață va fi mai puțin bun peste un an. Chiar și la orizontul de cinci ani – acolo unde, de regulă, oamenii își mai permit optimism – 52% anticipează un viitor mai sumbru. Leul este și el privit cu suspiciune: 60% se așteaptă că moneda națională va continua să se deprecieze.
Există o notă ușor paradoxală: așteptările pe cinci ani s-au îmbunătățit marginal față de aprilie (de la 45% la 52% pesimism, dar cu un salt al optimiștilor de la 33% la 35%). E un fir subțire de speranță pe termen lung, înconjurat de neîncredere imediată.
IRSOP a întrebat oamenii ce cred că li se va întâmpla în următorul an. Testul e simplu: dacă majoritatea răspund că vor fi mai săraci, că locul de muncă le e nesigur și că prețurile vor continua să crească, ai de-a face cu ceva mai grav decât un ciclu economic nefavorabil. Ai de-a face cu o fractură în relația dintre cetățeni și viitorul lor.