Industria Clujului pe picior de plecare

Printr-o hotarare a Consiliului Popular Local Cluj-Napoca de la inceputul anilor ‘70 au fost rechizitionate toate terenurile comunei Baciu si trecute in administrarea municipiului Cluj. De atunci, toata zona industriala a Clujului are o situatie incerta pe care putini o cunosc.

Societatile comerciale care functioneaza in parcul industrial al Clujului, potrivit Cartii Funciare, apartin comunei Baciu (jud. Cluj), in schimb aceste societati platesc taxele si impozitele catre Primaria Cluj Napoca. Cu toate acestea, exista numeroase persoane avizate care sustin ca legea retrocedarilor ar trebui sa functioneze si in cazul comunelor.

Ioan Pop, primarul din Baciu, se plange ca venitul comunei sale este de doar 5,8 mld ROL in timp ce Cluj Napoca gestioneaza un venit anual de 41,22 mld. ROL pe an. Situatia ar trebui oarecum echilibrata pentru ca discrepantele intre bugetul comunei Baciu si cel al municipiului Cluj Napoca sunt extraordinar de mari.

Practic, proiectele de revitalizare ale zonei Baciu sunt imposibil de realizat in aceasta situatie.

Ioan Pop incearca de mai bine de zece ani sa recupereze suprafata de aproximativ 42 ha care a fost cuprinsa intre limitele administrative ale municipiului Cluj-Napoca la inceputul anilor ‘70. Avand in vedere ca pe aceasta suprafata si-au construit sedii si puncte de lucru un numar de peste 28 de mari societati comerciale din judet. S.C. Piscicola, S.C.

Isopor, Frigotehnica, Prodvinalco, Vel Pitar, Napolact sau Prodvinalco sunt doar cateva dintre societatile care ar trebui sa plateasca taxe si impozite catre Primaria Baciu. Trecerea zonei industriale in administrarea CL Baciu ar aduce la bugetul comunei un venit cu peste 15 miliarde de lei mai mare decat cel actual.

Privitor la aceasta problema, consilierii clujeni se cam feresc sa-si exprime pozitia, motivand ca nu au vazut, deocamdata, nici un document care sa ii inspire intr-un fel sau altul. Consiliul Local Cluj Napoca pierde insa din vedere faptul ca cererile facute de primarul Ioan Pop au un cadru legislativ solid. Articolul 29 din O. G. 92/2003 stipuleaza:

“Pentru administrarea impozitelor si taxelor competenta revine acelui organ fiscal in a carui raza teritoriala (nu administrativ teritoriala) se afla domiciliul fiscal al contribuabilului sau platitorului de venit”.

Comuna Baciu reprezinta pentru autoritatile municipiului Cluj un loc al nimanui. Din punct de vedere legislativ, primarul acestei comune, Ioan Pop, nu poate misca nici un deget pentru a-i ajuta pe cei care locuiesc aici.

Unii dintre acestia au o situatie cu totul neobisnuita& chiar daca pe cartea de identitate figureaza ca fiind locuitori ai comunei Baciu, isi platesc toate taxele si impozitele la Primaria Cluj Napoca, ca si cum ar fi clujeni.

Un caz extrem de grav poate fi semnalat in situatia podului de pe strada Cheile Baciului, care este grav avariat in urma ploilor si a traficului greu. Surparea terasamentului a creat un crater de un metru si jumatate. Aceasta groapa care poate deveni fatala oricand a fost marcata de soferi cu o creanga! Reprezentantii Primariei Cluj-Napoca promit ca vor lua masuri de reparare si consolidare.

Numai ca podul este in faza promisiunilor de ani de zile. Comuna Baciu pierde foarte multi bani din cauza acestei anomalii administrative. “Sunt 28 de firme in zona care varsa 30 de miliarde de lei in administratia Clujului sub forma de impozite si taxe. Sunt bani pe care comuna Baciu ii pierde.

In plus, aceasta zona nu se poate dezvolta, nu pot veni investitori noi, pentru ca Primaria Cluj-Napoca nu poate elibera autorizatii de construire, deoarece extrasele CF sunt pe comuna Baciu”, ne explica primarul Ioan Pop. Acesta spune ca se zbate de peste zece ani sa rezolve aceasta problema, dar fara rezultat.

A cerut retrocedarea a 60 de ari de teren din zona industriala Baciu, dar nu a primit raspuns. Din cauza drumului bun doar pentru testarea masinilor de teren, cabana din Cheile Baciului a fost inchisa. “Nici un turist nu s-a mai aventurat in zona asta. Primaria Baciu ar dori sa asfalteze strada, dar aceasta este inclusa in intravilanul Clujului…

Autoritatile de la Cluj nu vor sa investeasca nici un ban, iar noi suntem neputinciosi in aceasta privinta!”, se plange primarul comunei Baciu. O situatie cu adevarat disperata este cea a celor aproape 40 de familii care locuiesc dincolo de podul de peste Nades. Aceste familii sunt blocate in zona din cauza lipsei de interes cu care Consiliul Judetean Cluj trateaza aceasta problema.

“Primaria Baciu nu poate repara podul pentru ca nu este in domeniul ei, iar Consiliul Local Cluj Napoca nu are de gand sa-l repare”, conchide Ioan Pop.

In aceasta zona nu se mai pot face investitii pentu ca autorizatiile de constructie nu pot fi eliberate de municipiu, deoarece extrasele de C. F. sunt pe comuna Baciu. Conform Cartii Funciare in vigoare, toata zona industriala apartine comunei Baciu, in schimb taxele pe care societatile din zona le platesc ajung la municipiu. S.C. Piscicola, S.C. Isopor, Frigotehnica, Prodvinalco, Vel Pitar etc. toate au puncte de lucru secundare in Baciu, dar platesc impozite la primaria Clujului. Aceste decizii sunt date de catre Consiliul Judetean Cluj.

Ioan Pop, primarul comunei Baciu, a apelat si la ajutorul senatorului PD de Cluj Iuliu Pacurariu pentru a solutiona situatia in care se afla comuna Baciu. Drept raspuns, Iuliu Pacurariu a propus Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) completarea Codului de procedura fiscala.

Acest proiect prevede faptul ca platitorii de impozit pe venit au obligatia sa-si inregistreze domiciliul fiscal in localitatea unde isi desfasoara activitatea.

In opinia senatorului clujean, este nevoie de aceasta completare, in conditiile in care s-a constatat ca exista la nivel national firme sau institutii care nu platesc cota de 36% din impozitul pe venit bugetelor locale la domiciliul fiscal unde isi desfasoara activitatea, ci la sediul fiscal, unde este inregistrata firma.

“Multe comune, mai ales cele limitrofe marilor orase, sunt vaduvite astfel de sume importante de bani, care ar putea fi folosite pentru dezvoltare”, a explicat Pacurariu. El a dat si exemplul comunei Luna (jud. Cluj), unde exista o unitate militara de aviatie care, in loc sa plateasca impozitul pe venit comunei Luna, pe teritoriul careia se afla, il plateste la Campia Turzii.

Deficitul comunei Luna se datoreaza construirii unui aeroport militar care ocupa o suprafata de 302 ha teren. O parte dintre fostii proprietari expropriati au fost despagubiti in bani, pentru suprafata de 218 ha. Restul proprietarilor au primit, drept compensatie, o suprafata de 83,69 hectare, pe un alt amplasament.

Numai ca terenurile compensatorii au fost oferite in cu totul alta parte, lucru care i-a impiedicat sa lucreze vreodata acele terenuri. Locuitorii nemultumiti din comuna Luna au solicitat infiintarea unei alte comisii care sa analizeze situatia asa cum se prezinta ea acum si sa fie despagubiti in contextul acestei situatii numai ca cererile lor au ramas si acum nerezolvate.

“In trei ani, comuna Luna a pierdut peste 24 de miliarde de lei”, a afirmat senatorul democrat. Surse din cadrul Primariei comunei Luna declara ca unitatea militara de aviatie s-a inregistrat fiscal pe teritoriul comunei Luna si timp de trei luni taxele si impozitele aferente au fost varsate catre bugetul comunei.

In urma unor interventii catre ANAF, facute de catre autoritatile municipiului Campia Turzii, in baza unei legi (189/1998) care nu mai este in vigoare, baza militara de la Luna isi plateste taxele tot catre municipalitatea turdeana. Cornelia Delimat, consilier juridic al Primariei comunei Luna, ne-a declarat ca primaria comunei a facut o sesizare catre ANAF, dar nu a primit nici un raspuns.

“Anul acesta, in luna februarie, am facut o contestatie in atentia presedintelui ANAF, Sebastian Bodu. Dar nu s-a rezolvat nimic!”, ne declara dezamagita Cornelia Delima.