Industria de apărare a României caută capital: bănci, fonduri europene și parteneriate în noua economie a securității
Lideri ai companiilor din industria de apărare, bancheri și oficiali guvernamentali s-au reunit la inițiativa Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) pentru a discuta cum poate fi finanțată modernizarea sectorului. Tema centrală: cum pot fi mobilizate capitalul privat, fondurile europene și parteneriatele industriale într-un moment în care cererea pentru echipamente militare crește rapid în Europa.
Dezbaterea a arătat nevoia unor instrumente financiare adaptate unui sector care presupune investiții mari, cicluri lungi de producție și tehnologii sensibile. Printre soluțiile discutate s-au numărat parteneriate de tip joint-venture, proiecte comune de producție și atragerea de capital pentru retehnologizarea facilităților existente.
În spatele acestor discuții se află o schimbare mai amplă de paradigmă în Europa: industria de apărare, privită mult timp cu reticență de sectorul financiar din motive ESG, începe să fie reconsiderată drept un sector strategic.
„Dezvoltarea industriei de apărare nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică pentru România. O capacitate solidă de apărare începe cu o armată bine echipată și cu o industrie capabilă să producă, să inoveze și să răspundă rapid noilor cerințe de securitate”, spune Răzvan Pîrcălăbescu, director al companiei de stat ROMARM și președinte al OPIA.
Potrivit acestuia, dezvoltarea sectorului ar putea avea efecte economice semnificative.
„Este esențial să atragem investiții consistente și instrumente de finanțare adaptate specificului acestui sector. O industrie de apărare puternică înseamnă, în același timp, securitate și dezvoltare economică: locuri de muncă bine plătite, transfer de tehnologie și contribuții importante la economia României”, afirmă Pîrcălăbescu.
Noua arhitectură europeană a finanțării
O parte importantă a discuțiilor a vizat programul european SAFE (Security Action for Europe), prin care Uniunea Europeană ar putea pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în capacități industriale și tehnologice de apărare.
România ar putea beneficia de peste 16 miliarde de euro din acest mecanism — fonduri care pot fi utilizate pentru achiziții de echipamente, modernizarea liniilor de producție și proiecte de inovare.
Pentru o industrie care a suferit ani de subfinanțare, astfel de programe europene ar putea reprezenta punctul de inflexiune.
În paralel, instituțiile europene încearcă să clarifice rolul sectorului financiar în această transformare. Spre deosebire de percepția răspândită în ultimul deceniu, nu există o interdicție generală la nivelul UE pentru finanțarea industriei de apărare.
Parlamentul European și asociațiile bancare au transmis în mod explicit că sectorul trebuie finanțat, cu excepția armelor interzise — precum armele chimice sau minele antipersonal.
ESG versus reînarmare
Totuși, în practică, relația dintre industrie și sectorul bancar rămâne complicată.
Timp de ani de zile, multe bănci occidentale au introdus politici ESG care limitau sau excludeau expunerea pe industria de apărare. Aceste restricții încep însă să se relaxeze pe fondul schimbării mediului geopolitic.
Băncile din România operează în același cadru: pot finanța companii din industria de apărare atâta timp cât activitățile sunt legale, nu intră pe listele de excludere ESG și există garanții solide pentru proiecte.
În realitate, acesta este punctul în care apar cele mai multe blocaje.
Sectorul bancar românesc se mișcă încă prudent. Proiectele din industria de apărare sunt considerate „sensibile” din perspectiva riscului și, de regulă, necesită garanții puternice: contracte multianuale cu Ministerul Apărării, garanții de stat sau instrumente europene precum SAFE.
Instituții precum Banca Europeană de Investiții oferă deja linii de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare, iar unele bănci românești — precum CEC Bank — pot intermedia astfel de fonduri către companii, inclusiv IMM-uri din sector.
Industria care încearcă să revină
La dezbaterea organizată la București au participat reprezentanți ai mai multor instituții financiare importante, inclusiv BRCI – Banca Română de Credite și Investiții, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank, ING Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, BCR și BRD – Groupe Société Générale.
Din partea autorităților au fost prezenți oficiali precum Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare a Senatului, Daniel Constantin, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, și Silviu Macovei, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Participanții au convenit asupra unui lucru: dialogul dintre industrie, autorități și sectorul financiar trebuie să continue.
România încearcă să-și consolideze rolul în ecosistemul european de apărare, iar accesul la capital va decide în mare măsură dacă această ambiție poate deveni realitate.
Pentru o industrie care a trecut prin trei decenii de restructurări, privatizări incomplete și investiții limitate, provocarea nu este doar tehnologică — ci și financiară.
Noua economie a securității europene ar putea oferi o șansă de relansare. Dar, ca în multe alte sectoare strategice, succesul va depinde de capacitatea de a alinia interesele statului, ale industriei și ale piețelor financiare.
OPIA reuneşte unele dintre cele mai importante companii active în industria de apărare din România, printre care Compania Naţională ROMARM, Societatea Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology, Thales Systems, Societatea Uzina Mecanică MIJA sau Societatea Electromecanica Ploieşti.