Inflația anuală în zona euro a crescut în decembrie la 2,4%, potrivit Eurostat. Țara în care scumpirile au urcat și mai mult și care s-ar putea să-i încurce planurile lui Isărescu

Inflația anuală în zona euro a urcat la 2,4% în decembrie 2024, în creștere de la 2,2% în noiembrie, conform unei estimări rapide a Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Privind principalele componente ale inflației din zona euro, se preconizează că serviciile vor avea cea mai mare rată anuală în decembrie (4,0%, față de 3,9% în noiembrie), urmate de alimente, alcool și tutun (2,7%), bunuri industriale neenergetice (0,5%, față de 0,6% în noiembrie) și energie (0,1%, față de -2,0% în noiembrie).

Croația, Belgia și Estonia au avut rate ale inflației de peste 4% iar în 11 țări din zona euro inflația a depășit media de 2,4%.

Printre țările cu inflație peste medie este și Germania, principalul partener al României la importuri (circa 20% din totalul importurilor le aducem din Germania). În anunl 2023, ultimul pentru care Statistica are date, România a importat din Germania mărfuri de peste 23,6 miliarde de euro

Alimentele s-au scumpit în Germania cu 2% (creștere de la 1,8% în noiembrie) iar serviciile cu 4%, potrivit Oficiului german de Statistică, Destatis. Întrucât cursul leului este stabil, România va importa astfel inflație la fiecare aliment pe care îl aducem de la nemți, ceea ce îi va încurca Guvernatorului BNR Mugur Isărescu lupta cu inflația. Guvernatorul speră ca inflația la finalul acestui an să coboare la 3,5%, ceea ce e o țintă destul de ambițioasă.

Scenariul inflației importate din Germania se poate aplica fiecărei țări din care România aduce bunuri.

Mai mult, înafara acestei inflații „monetare”, Banca Centrală mai trebuie să lupte cu alte 5 tipuri de inflație, după cum sublinia economistul șef al BRD, Florian Libocor la conferința anuală a AAFBR, desfășurată la sediul Băncii Naționale

Inflația climatică- fenomenul prin care schimbările climatice duc la inflație

„Discutăm despre politica monetară ca fiind politica responsabilă de stabilitatea prețurilor. Dar citesc diverse opinii despre fazele inflației. Una dintre acestea este inflația climatică, acea inflație produsă de dezastrele naturale”, a mai explicat Libocor.

Inflația climatică se referă la fenomenul prin care schimbările climatice duc la inflație, prin mai multe canale. Cel mai important este impactul vremii extreme asupra agriculturii, infrastructurii și capacității lucrătorilor de a-și păstra joburile, ceea ce poate duce la întreruperi ale lanțului de aprovizionare și la penuria de lucrători.

Cercetările privind impactul vremii extreme asupra inflației arată că încălzirea globală ar putea crește inflația în lume cu până la 1% în fiecare an până în 2035.

Schimbările climatice ar putea juca un rol și mai mare în viitor în privința scumpirilor. În SUA, Congresul a luat măsuri împotriva schimbărilor climatice și a inflației actuale, cel mai recent printr-o lege care include prevederi privind atenuarea schimbărilor climatice printr-o serie de măsuri cum ar fi credite fiscale pentru producția de energie și investiții în tehnologii, inclusiv eoliene, solare și energii geotermale.

Fossil inflation- legată de petrol și de sursele convenționale de energie

Un alt tip de inflație este inflația fosilă, a continuat Libocor. „Aceasta e legată de petrol și de sursele convenționale de energie, să spunem”, a adăugat economistul șef al BRD.

Fossil-flation (Inflația fosilă) este un termen folosit pentru a descrie presiunea inflaționistă cauzată de costul ridicat al combustibililor fosili. Combustibilii fosili au fost o cauză majoră a fiecărei perioade de inflație de la al Doilea Război Mondial, conform lui Mark Zandi, economistul șef al Moody’s.

Iar planul Comisiei Europene de a reduce importurile de gaze rusești cu două treimi până la sfârșitul anului alimentează acest tip de inflație.

Inflația verde. Nici verde și nici digital nu înseamnă doar aspecte pozitive.

Celălalt „cap” al inflației este „inflația verde”, mai explică Libocor. Transferul spre economia verde vine cu niște costuri, a precizat el.

Foarte multe industrii verzi, nu doar în România, cât și în alte state din Europa, s-au dovedit a fi nerentabile. Și asta pentru că în jurul lor, mai exact în amonte, din aceste industrii verzi s-au dezvoltat tot felul de industrii conexe care produc foarte scump, explica la o conferință anterioară economistul șef al BNR, Valentin Lazea, dând exemplul palelor de la centralele eoliene.

„Palele de la centrale eoliene se fac din materiale scumpe- aliaje de titan- în loc să se facă din aluminiu sau materiale mai ieftine. Sau, de exemplu, în agricultura asta pe verticală, legată tot de economia verde, se folosesc roboți care stropesc mărarul și pătrunjelul. Soluțiile astea scumpe, dacă nu există un control al costurilor, se întorc împotriva industriei verzi, pentru că n-o să cumpere nimeni kilowatul-oră dacă va costa dublu pentru că s-a folosit titan sau n-o să-și cumpere nimeni sparanghelul dacă va costa 5 lei legătura ș.a.m.d”, a mai spus Valentin Lazea.

Nici verde și nici digital nu înseamnă doar aspecte pozitive. Accelerarea oricărui proces nu va aduce niciodată în timpul dorit, rezultatul scontat. Înainte de a obține rezultatele dorite, va aduce probleme pe care nu le-am avut în vedere inițial și pe care va trebui să le rezolvăm. Graba strică treaba, cum spune proverbul. Și cred că a o lua în pași mărunți este mult mai bine, a mai spus Libocor și la o conferință a ZF.

Nici verde și nici digital nu înseamnă doar aspecte pozitive. Spre exemplu, în momentul în care zona bancară, să presupunem, își propune să finanțeze astfel de proiecte, se lovește de problema legată de gestionarea riscului în această zonă, a explicat economistul șef al BRD. Probabil că nu se știe, dar hub-urile sau celebrele „containere” de stocare a datelor pentru toată zona digitală se țin undeva pe la poli, pentru că ele generează o amprentă de carbon foarte mare, o căldură foarte mare și atunci trebuie ținute undeva la rece,a adăugat el.

Celălalt cap al inflației este shrinkflation. O știți

S-a manifestat și se manifestă la noi acest tip de „inflație mascată”, a confirmat pentru HotNews un oficial al Institutului Național de Statistică . ”Am simțit-o pe pielea mea- o pizza de 32 de cm „intrase la apă” și avea 28 de centimetri dar prețul îi rămăsese ca la cea de 32”.

Fenomenul shrinkflation (inflația mascată) nu se petrece doar în România, ci e prezent peste tot. O anchetă a cotidianului german Handelsblatt arăta cum cofetarii germani au renunțat la utilizarea untului în prăjituri, preferând margarina, care e mult mai ieftină (untul s-a scumpit cu aproape 50% la nemți). De asemenea, patiserii din Franța au redus cantitatea de gem din croissantele lor și folosesc o cantitate mai mică de miere cu care le învelesc, scrie Les Echos.

Al cincilea cap al inflației pe care Isărescu și oamenii lui trebuie să-l reteze este cel al „greedflation”-ului

Bancherii centrali mai notează că asistăm la „aparente dificultăți” în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar în linie cu ținta asumată. „Un set preliminar de măsuri corective s-a conturat până la finalizarea Raportului asupra inflației, însă rămâne dificil de evaluat gradul în care acestea vor fi suficiente pentru a asigura respectarea jalonului de ajustare din acest an”, spun autorii Raportului.

Ei confirmă indirect existența fenomenului „greedflation” din economie, notând în raport: Menținerea unui mediu inflaționist accentuat ar putea motiva creșterea în continuare a marjelor de profit ale companiilor”. În plus și în paralel, ar putea fi alimentate noi puseuri inflaționiste, cu impact advers asupra puterii de cumpărare a populației. Pe fondul erodării acesteia din urmă, nu sunt excluse revendicări privind un avans mai alert al salariilor, diferențiat în funcție de sectoarele de activitate cele mai afectate, conchid autorii Raportului.

”Îndrăznesc să vă întreb, fără să aștept un răspuns, cum ar putea banca centrală să lupte cu instrumentele sale, tradiționale sau nu, împotriva tuturor acestor, să zicem, cinci tipuri de inflație, excluzând inflația monetară?”, se întreba retoric Florian Libocor.

Cum poate lupta banca centrală, nu banca noastră centrală, banca centrală nu contează care dintre ele, poate lupta împotriva inflației fosile, sau împotriva, să spunem, inflației verzi sau împotriva inflației climatice. Va fi foarte interesant să obținem un răspuns la această întrebare, conchide economistul șef al BRD.