Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2026 comparativ cu luna mai 2025 calculată pe baza Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC) a fost 9,7%.
Diferența dintre IPC și IAPC, este metodologia folosită: IPC este indicele național al prețurilor de consum, iar IAPC este varianta armonizată la nivel european, folosită pentru comparații între țări.
Relația dintre cei doi indici:
- IPC urmărește consumul rezidenților și este folosit mai ales pentru politici naționale, de exemplu indexări sau analize interne.
- IAPC urmărește consumul pe teritoriul țării, indiferent dacă e făcut de rezidenți sau nerezidenți, și este relevant pentru comparații europene și criteriile de convergență.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Inflația a urcat la 10,9% în mai, al treilea avans lunar consecutiv. Benzina, energia electrică și chiriile au fost în fruntea scumpirilor.
Față de luna aprilie, prețurile de consum au crescut în medie cu 0,58%. De la începutul anului, scumpirile cumulate ajung la 3,7%.
Serviciile, motorul scumpirilor
Pe marile categorii, serviciile conduc detașat: +13,53% față de mai 2025 și +1,06% doar în ultima lună. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54% în ritm anual, iar alimentele cu 6,78% — singura categorie cu o dinamică sub media generală.
În interiorul acestor categorii, însă, diferențele sunt dramatice. Față de mai 2025:
- energia electrică costă cu 55,5% mai mult, efect al încetării plafonării prețurilor din iulie 2025;
- motorina s-a scumpit cu 36,9%, iar benzina cu 30,6%;
- chiriile au crescut cu 43,6%;
- cafeaua este mai scumpă cu 21,1%.
La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,12%.
Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,12%, în timp ce carnea de vită s-a scumpit cu 11,58%.
Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 10,59%.
Creșteri semnificative se constată și la laptele de vacă, 11,98%, la pâine, 8,18%, și la fructe proaspete, 7,04%, iar carnea de pasăre s-a scumpit cu 6,88%.
În categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,98%, iar cel al vinului cu 6,57%.
Alte majorări importante se constată și la peștele proaspăt (7,83%), la ulei (6,11%), la citrice (3,66%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 5,61%.
Există și reduceri de preț în mai 2026 comparativ cu mai 2025 la unele produse alimentare cum ar fi cartofi (-11,32%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%) și zahăr (-1,32%). Untul și-a diminuat tariful cu doar 0,11%.
Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din mai continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 55,49%, la benzină, cu 30,55%, și la motorină, cu 36,85%. Energia termică s-a majorat cu 10,70%, cărțile, ziarele, revistele cu 10,62%, detergenții cu 10,19%, tutunul și țigările cu 7,42%.
Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile în mai cu 4,36%, iar articolele de igienă și cosmeticele s-au scumpit și ele cu 7,14%. În perioada mai 2026 – mai 2025, preţul gazelor a crescut cu 1,53%.
În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în mai 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 43,56%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate cu 15,35%, reparații auto cu 15,31%, serviciile de igienă și cosmetică cu 14,72%.
Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de confecţionat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, 14,81%.
În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 12,81%, transportul urban și-a majorat tariful cu 8,98%, iar cel rutier cu 13,18%.
Singura scădere de preț în această categorie continuă să fie înregistrată în cazul tarifelor serviciilor aeriene, care s-au diminuat față de anul anterior, la perioadă, cu 9,92%, iar comparativ cu luna aprilie 2026, tariful transportului aerian s-a redus cu 7,08%.
Ce s-a întâmplat în luna mai
Avansul lunar de 0,58% a fost tras în principal de combustibili: benzina s-a scumpit cu 6,2% într-o singură lună, iar motorina cu 1,6%. La alimente, cartofii ies în evidență cu +10,4% față de aprilie, în timp ce alte legume s-au ieftinit cu 2%. La servicii, tarifele de telefonie au urcat cu 3,2%.
În sens invers, gazele s-au ieftinit cu 2,3% față de aprilie — INS notează că începând cu luna aprilie 2026 au fost luate în considerare prevederile OUG 12/2026 — iar energia electrică a scăzut cu 1,1%. Biletele de avion s-au ieftinit cu 7,1%.
Traiectoria: de la 5,5% la 10,9% într-un an
Seria lunară a INS arată saltul abrupt din vara lui 2025: de la 5,7% în iunie, inflația anuală a urcat la 7,8% în iulie și 9,9% în august, după eliminarea plafonării la energie, apoi s-a stabilizat în jurul a 9,5-9,9% până la începutul lui 2026. După un minim de 9,3% în februarie, rata a reaccelerat: 9,9% în martie, 10,7% în aprilie și 10,9% în mai.
Implicații și ce urmează
E foarte posibil să vedem în lunile următoare valori și mai mari ale inflației, ceea ce complică sarcina BNR de a ține sub control creșterile de prețuri. Joi, tot pe fondul re-aprinderii inflației, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze ratele dobânzilor cheie cu 25 de puncte de bază.
Războiul din Orientul Mijlociu creează presiuni inflaționiste, iar BCE consideră decizia de a majora ratele dobânzilor ca fiind justificată, pe baza diverselor scenarii ale implicațiilor pentru zona euro. BCE a subliniat incertitudinea care înconjoară perspectivele, cu riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru economie.
Până în prezent, băncile din centrale din regiune au ales să aștepte turbulențele globale.
Mișcarea de joi din Serbia
Joi, Serbia a organizat reuniunea băncii centrale și a decis să mențină rata de politică monetară la 5,75%. Înainte de banca centrală a Serbiei, Polonia a susținut, de asemenea, scenariul de stabilitate a ratelor, arată o analiză a Erste Bank publicată vineri.
În următoarele săptămâni, băncile centrale din Cehia și Ungaria vor decide asupra ratei de politică monetară cheie. În Ungaria e posibil să vedem scăderi ale dobânzii cheie în vreme ce Cehia pare să se afle la răscruce între stabilitatea ratelor și creșterea ratei dobânzii, adică să urmeze calea BCE de înăsprire monetară. Economiștii Erste recomandă băncilor centrale să nu se grăbească cu înăsprirea monetară.
Pe lângă decizia băncilor centrale din zona euro (majorarea ratei dobânzii) și din Serbia (stabilitatea ratelor), evoluțiile globale, cum ar fi anularea de către președintele Trump a atacurilor împotriva Iranului și insistența că acordul de pace este aproape, modelează piața valutară și de obligațiuni din regiune.
Vulnerabilitatea României din cauza problemei de guvern
Monedele din Europa Centrală și de Est s-au apreciat, EURCZK la 24,16 , iar EURHUF scăzând spre 353. EURPLN se menține aproape de 4,25, iar EURRON e cotat la 5.23.
România a vândut obligațiuni guvernamentale cu scadența în 2027 în valoare de 847,5 milioane RON, notează o analiză făcută de Erste.
Conform aceleiași analize, în ceea ce privește scena politică, Partidul Național Liberal (PNL) din România a decis să nu sprijine învestitura guvernului care va fi propusă de premierul desemnat Eugen Tomac. Incertitudinea politică rămâne ridicată, mizele fiind mari sub forma accesului la fondurile UE dacă reformele nu sunt finalizate în absența unui guvern funcțional.
