Inflație ridicată, riscuri în creștere ale politicii fiscale dar și la adresa cursului leului / Cele 6 mesaje cheie ale BNR
HotNews.ro
Inflația va rămâne ridicată o perioadă, riscurile la adresa cursului leului s-ar putea să se reamplifice, riscurile la adresa politicii fiscale sunt tot mai mari, iar unele firme ar putea fi nevoite să se restructureze. De asemenea, incertitudini „notabile” decurg din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, arată minuta discuțiilor celor 9 membri de la vârful Băncii Naționale.
- Rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, urcând astfel peste valorile evidențiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din luna mai anticipa un vârf al dinamicii inflației de 14,2 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere doar graduală pe parcursul a patru trimestre, însă mai alertă apoi, implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 și menținerea ei deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei, la 6,2 la sută.
- Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile mai și iunie, cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice și să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare și la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât și la perspectiva politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și la diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.
- Incertitudinile și riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale sunt însă în creștere, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuția bugetară de până acum și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate de curând în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
- Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior. Tendințele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind și diminuarea vizibilă față de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.
- Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la noi restructurări sau falimente de firme. Totodată, incertitudini notabile decurg din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și din tendința de creștere a recursului la muncitori extracomunitari.
- Masa monetară a consemnat mutații structurale evidente, mai cu seamă în luna mai, care s-ar putea consolida în viitorul apropiat, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului. Potrivit opiniilor exprimate, aceste evoluții au ca explicații relocări de portofolii ale populației înspre titluri de stat, asociate cu realocări ale deținerilor de lichiditate ale populației și firmelor către depozite la termen în lei – pe fondul accelerării creșterii ratelor dobânzilor aferente –, dar și probabila manifestare temporară a unei cereri de consum anterior reprimată, mai ales în cazul serviciilor de turism extern.