Inghetarea pretului la gaze pentru populatie: o masura electorala sau una justificata?
Prelungirea procesului de liberalizare a preturilor la gaze pare o masura populista avand in vedere ca a fost luata in prag de alegeri prezidentiale. In primul rand, Guvernul, prin Departamentul pentru Energie, a convins parlamentarii sa aprobe amanarea pana in iulie 2021 a calendarului de eliminare a preturilor reglementate la consumatorii casnici. Mai departe, Guvernul a decis sa anuleze scumpirea gazelor din productia interna la populatie prevazuta pentru 1 octombrie. Dar ce ar putea inseamna cu adevarat extinderea calendarului de liberalizare, in afara de faptul ca la 1 octombrie nu va mai exista nicio scumpire? Care sunt avantajele si dezavantajele amanarii calendarului de liberalizare la casnici. Cine pierde, cine castiga?
- CONTEXT Camera Deputatilor a adoptat saptamana trecuta un proiect de lege privind modificarea si completarea Legii energiei 123/2012, printre prevederi aflandu-se prorogarea termenului, extinderea calendarului si mentinerea cosului pentru gaze naturale pana in 2021. Daca ar fi fost pastrat calendarul prevazut de Legea 123/2012, la consumatorii casnici, liberalizarea preturilor la gaze ar fi trebuit facuta treptat, adica trimestrial, pana pe 31 decembrie 2018. Pentru fiecare etapa de liberalizare era prevazuta si o crestere de preturi la gazele achizitionate din productia interna si o majorare la consumatorul final. De exemplu, pana acum, calendarul prevedea ca la 1 octombrie 2014, pretul gazelor de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru consumatorii casnici sa creasca de la 53,3 lei/MWh la 54,6 MWh, ceea ce ar fi insemnat si la majorarea pretului final. Pentru inghetarea preturilor la gaze nu era suficienta doar legea aprobata de Parlament. De aceea a fost aprobata si o Hotarare de Guvern prin care sa fie anulata majorarea pretului de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru consumatorii casnici prevazuta pentru data de 1 octombrie 2014. Pentru consumatorii noncasnici, lucrurile sunt mai simple. Nu se schimba nimic. Pentru acestia, pretul gazelor achizitionate din productia interna va fi mentinut pe 1 octombrie pretul stabilit in aprilie: 89.4 lei/MWh, iar de la 1 ianuarie 2015, piata va fi complet libera. Practic, de la 1 ianuarie 2015, niciun consumator noncasnici (firme, fabrici)nu va mai fi reglementat. Au fost facute presiuni sa fie prelungit calendarul liberalizarii si pentru acestia, insa Comisia Europeana nu ar fi fost de acord.
Ce se intampla de acum inainte. Riscuri
Efectul cert si imediat este ca la 1 octombrie nu se vor scumpi gazele. Aceasta nu inseamna, insa, ca de la anul viitor nu vom asista la noi scumpiri. Din acest moment, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va trebui sa lucreze la un nou calendar, cu noi date. Noul calendar va trebui acceptat si de Comisia Europeana. Pentru ca termenul final a fost prelungit cu doi ani si jumatate, etapele liberalizarii vor fi, probabil, parcurse semestrial si nu trimestrial ca pana acum. Nu este exclus sa fie mai putine trepte de liberalizare, pe un termen mai lung, dar cu impact mai mare asupra preturilor. Totul depinde de rezultatele unei analize si a unor estimari asupra pietei. Pentru actualul calendar de liberalizare a fost luat in calcul un pret estimat al gazelor de import de 380 dolari/mia de metri cubi. Convergenta preturilor intern/import urma sa se faca la acest pret estimat. In 2012 cand au fost facute aceste estimari, pretul era de 480-500 dolari/mia de metri cubi. Analiza a fost corecta in conditiile in care preturile actuale chiar se invart in jurul valorii de 380 dolari/mia de metri cubi. Poate chiar putin sub 380 dolari/mia de metri cubi. Pe de alta parte, Guvernul mizeaza pe o productie fabuloasa de gaze din Marea Neagra incepand din 2018-2020. Insa, tot Comsia Europeana obliga statele membre sa fie deschise la export, sa asigure infrastructura necesara livrarilor de gaze atat pe sensul de import, cat si invers. Pana acum, Romania nu a investit pe sensul de export decat pe conducta Iasi-Ungheni. Si oricum, investitia este inutila deocamdata, deoarece nu se livreaza niciun metru cubi de gaze in Republica Moldova. Pentru un export serios ar trebui facute noi investitii astfel incat cconducta sa ajunga pana la Chisinau, acolo unde este consumul mai mare. Acum, in cazul in care s-ar face export, singurii consumatori ar fi cei din zona Ungheni. Romania chiar se afla in proces de infringement. Comisia Europeană a lansat in iulie un infringement din cauza unor bariere „nejustificate” în calea exporturilor de gaze. In aceste conditii, este greu de crezut ca Romania va putea sa foloseasca pe piata interna tot ce se va produce in Marea Neagra.
Acum trebuie facute noi estimari pentru un nou calendar. Insa, in contextul evenimentelor si amenintarilor venite din partea Rusiei, deocamdata singura sursa de import, este greu de prevazut care va fi evolutia preturilor in perioada urmatoare. Pentru a nu avea de pierdut consumatorii casnici in urma prelungirii calendarului, pretul la care ar urma sa fie negociat noul calendar ar trebui sa fie cel mult la nivelul de 380 dolari/mia de metri cubi, atat cat era si inainte. Aici este un risc. Estimarea unui pret mai mare inseamna si impact mai mare la consumatorul casnic. Un alt dezavantaj ar fi prelungirea „calvarului” legat de liberalizarea pietei. Aceasta liberalizare ar fi trebuie realizata inca din 2007, insa s-a tot amanat de la Guvern la Guvern, de fiecare data, atat din motive electorale, cat si din motive financiare. Aceste intarzieri au stat chiar la baza unui proces de infringement declansat de Comisia Europeana. Sunt companii din domeniul gazelor care au de castigat de pe urma reglementarii pietei. De exemplu, marile companii de distributie, GDF si E.On, care au de castigat din reglementarea pretului final. Daca liberalizarea ar fi finalizata, pretul ar fi format pur si simplu de piata. Acest lucru se vede chiar acum. Pentru consumatorii non-casnici (cei industriali), piata este aproape liberalizata. La 1 ianuarie 2015 va fi complet liberalizata. Mai sunt cateva zeci de firme mai mici care de la 1 octombrie trebuie sa parcurga ultima etapa a liberalizarii pentru non-casnici. Pentru cei care se afla deja pe piata libera, preturile sunt mai mici decat in zona reglementata. Practic, o firma de pe piata libera poate achizitiona gaze mai ieftine de pe piata libera. De altfel, chiar o reglementare a Guvernului stabileste ca pentru consumatorii de pe piata libera pretul la productia interna poate fi si de 72 lei/MWh, in conditiile in care in zona reglementata este de 89,4 lei/Mwh. Pretul reglementat la productia interna ar fi trebuit sa fie chiar mai mare acum, respectiv 109 lei/MWh, iar de la 1 octombrie cand incepe ultima etapa de liberalizare 119 lei/MWh. Insa, Guvernul a decis in iunie sa inghete pretul la 89,4 lei/MWh pentru ultimele doua etape ale liberalizarii la non-casnici.
De altfel, chiar actualul ministru al energiei, Razvan Nicolescu, spunea in 2012, cand lucra in mediul privat, ca „liberalizarile trebuie facute cu mult curaj, determinare si planificare, pentru ca riscul unor efecte negative pe termen scurt sa fie diminuate”. „Nu trebuie sa ne fie frica de liberalizare. Trebuie doar sa intelegem si sa incercam sa ne adaptam, pornind de la premisa ca acest proces nu a fost initiat si nu este indreptat impotriva consumatorilor, ci este facut pentru ca ei sa fie principalii beneficiari ai unor servicii de calitate, la un pret de piata, corect, sustenabil si cat mai accesibil”, mai spunea Razvan Nicolescu. (Sursa: Contributors.ro)
- Guvernul Boc a discutat, Guvernul Ponta a aprobat
Acum, Guvernul spune ca este absolut necesara prelungirea calendarului negociat de Guvernul Boc in 2012, deoarece s-a atins limita de suportabilitate la nivelul clientilor casnici. Intr-adevar, calendarul a fost negociat cu reprezentantii Comisiei Europene in 2012, insa a fost aprobat chiar de Guvernul Ponta. In luna iunie 2012, Guvernul Ponta a aprobat memorandumul privind calendarul de eliminare a preturilor reglementate la gazele naturale. Chiar Victor Ponta si-a pus semnatura pe acest document. Tot in luna iunie, Parlamentul a adoptat Legea 123 privind energia electrica si gazele naturale, unele prevederi facand referire chiar la calendarul de liberalizare a preturilor la gaze. Pentru consumatorii non-casnici, termenul final stabilit de lege este finalul lui 2014, iar pentru cei casnici finalul lui 2018. Vezi atasat memorandumul semnat de Guvernul Ponta in iunie 2012.
Saptamana trecuta, parlamentarii au modificat legea. Pe langa extinderea calendarului, au decis si mentinerea cosului pentru gaze naturale pana in 2021. Aceasta inseamna ca vor fi livrate in continuare gaze din productia interna consumatorilor casnici. Cosul este format in cea mai mare parte din gaze din productia interna si restul din import. Insa si aici apare problema infringementului legat de barierele in calea exporturilor. Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Prin mentinerea cosului, procesul de infringement ar putea merge mai departe, iar Romania sa fie chemata la Curtea Europeana de Justitie.
In concluzie, ultimele masuri avantajeaza consumatorii casnici pe termen scurt, in sensul ca nu vor plati mai mult in aceasta toamna. Si Guvernul are de castigat in aceasta toamna, fiind si o masura cu tenta electorala. In acest context, trebuie amintit si comunicatul ANRE de acum cateva zile prin care sustine ca „nu doreste sa fie atrasa in dezbateri care, uneori, in perioada actuala, pot fi considerate ca avand caracter electoral”. Pe termen mai lung, lucrurile sunt incerte, atat in privinta preturilor din import si, implicit, a celor de pe piata interna, cat si in privinta evolutiei procesului de infringement declansat de Comisia Europeana pe tema exporturilor. De asemenea, este greu de prevazut in ce masura gazele care vor fi obtinute din Marea Neagra vor avea ca destinatie piata interna. De pierdut au companiile producatoare, OMV Petrom si Romgaz, in conditiile in care preturile la productia interna au fost inghetate. Insa, nu este exclus sa castige pe alta parte: la stabilirea noilor redevente.