Descoperirea care schimbă ce se știa despre inimă. Deschide calea către noi tratamente

Inima umană își păstrează o capacitate limitată de a produce noi celule musculare după un infarct, arată un studiu australian. Descoperirea contrazice ideea că mușchiul cardiac afectat nu mai are deloc capacitate de regenerare. Procesul natural este însă prea slab pentru a reface țesutul pierdut în urma infarctului. Cercetătorii speră că înțelegerea mecanismului ar putea duce, în viitor, la tratamente capabile să stimuleze această regenerare.

Concret, cercetătorii din cadrul Universității din Sydney, Institutului Baird și Royal Prince Alfred Hospital din Sydney, Australia, au descoperit că celulele musculare din miocard au capacitatea de a se regenera după un infarct. Este pentru prima dată când acest fenomen, observat anterior la șoareci, este demonstrat și la oameni, după ce ani la rând s-a presupus că țesutul muscular afectat de un infarct nu se poate regenera. Rezultatele cercetării australiene au fost publicate în revista medicală Circulation Research.

„Până acum, am considerat că, deoarece celulele cardiace mor în urma unui infarct, zonele afectate ale inimii sunt deteriorate ireversibil, ceea ce reduce capacitatea inimii de a pompa sânge către organe. Studiul nostru arată că, deși inima rămâne cu o cicatrice după un infarct, poate regenera țesut muscular, iar asta deschide calea spre noi orizonturi”, a explicat medicul Robert Hume, principalul autor al studiului. 

Inima își păstrează capacitatea de regenerare, dar aceasta este limitată

„Deși această nouă descoperire privind regenerarea celulelor musculare este promițătoare, ea nu este suficientă pentru a preveni efectele devastatoare ale unui infarct. Prin urmare, sperăm să dezvoltăm, în timp, terapii capabile să amplifice capacitatea naturală a inimii de a produce celule noi și de a se regenera în urma unui infarct”, a continuat omul de știință. 

În studii anterioare s-a observat o intensificare a mitozei, adică a procesului prin care celulele se divid și se multiplică în mușchiul cardiac al șoarecilor care au făcut un infarct. Cercetarea publicată în Circulation Research este prima care demonstrează un fenomen similar în cazul oamenilor care au suferit un episod de acest tip. 

Cu toate acestea, capacitatea naturală de regenerare a inimii nu este suficient de puternică încât să înlocuiască întregul țesut muscular afectat în timpul unui infarct. Dar înțelegerea mecanismului prin care mușchiul cardiac produce celule noi i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezvolte terapii care să amplifice acest proces natural de regenerare. 

De ce un infarct poate duce, în timp, la insuficiență cardiacă 

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. În Australia, ele sunt responsabile de 24% din decesele înregistrate anual, potrivit datelor din studiu. În România, în 2025 au murit peste 150.000 de oameni din cauza bolilor cardiovasculare, de 2,5 ori mai mulți decât media europeană, potrivit celor mai recente date făcute publice cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie.

Un infarct sever poate duce la pierderea unei proporții importante din celulele musculare ale inimii, în unele cazuri de până la o treime. Chiar dacă tratamentele au avansat și au îmbunătățit rata de supraviețuire a pacienților în ultimii ani, asta nu înseamnă că nu rămân cu consecințe serioase, pe termen lung, în urma unui astfel de episod.

Mulți pacienți ajung să dezvolte, în timp, insuficiență cardiacă. Practic, inima nu mai reușește să pompeze suficient sânge pentru nevoile organismului. Boala poate fi controlată prin tratament medicamentos și, în anumite cazuri, prin dispozitive sau intervenții, însă în formele severe și avansate transplantul cardiac poate rămâne singura opțiune curativă.

În Australia, unde aproximativ 144.000 de persoane trăiesc cu insuficiență cardiacă, se efectuează doar aproximativ 115 transplanturi cardiace pe an, potrivit autorilor.

Țesutul cardiac viu, un nou instrument pentru cercetare

Studiul a fost posibil și datorită unei premiere: cercetătorii au folosit probe de țesut cardiac prelevate de la pacienți în viață, în timpul operațiilor de bypass coronarian. Aceste mostre de țesut au fost obținute de la pacienții care și-au dat consimțământul, fiind luate probe atât din zonele afectate ale inimii, cât și din cele neafectate. 

Tehnica de prelevare a fost dezvoltată de profesorii Paul Bannon și Sean Lal, care își desfășoară activitatea în cadrul Universității din Sydney, la Royal Prince Alfred Hospital and The Baird Institute.

Faptul că țesutul provine din inimi umane în viață le permite cercetătorilor să studieze biologia inimii într-un model de laborator care ar putea reproduce mai fidel procesele ce au loc în organismul pacienților.

Cum ar putea fi stimulată regenerarea inimii 

Posibilitatea de a preleva și studia țesut cardiac viu ar putea deveni un instrument important în căutarea unor tratamente de regenerare a inimii. Cercetătorii speră că acest model îi va ajuta să înțeleagă mai bine modul prin care inima produce noi celule musculare și felul în care ar putea fi stimulat acest mecanism natural de reparare.

„În cele din urmă, obiectivul nostru este să folosim această descoperire pentru a produce noi celule cardiace, capabile să inverseze procesul care duce la insuficiență cardiacă. Folosirea unor modele bazate pe țesut cardiac uman viu în cercetarea noastră ne oferă date precise, care pot contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru bolile de inimă”, a declarat profesorul Sean Lal, co-autor al studiului și cardiolog specializat în insuficiență cardiacă. 

„Până acum, cercetările noastre au identificat mai multe proteine despre care s-a demonstrat anterior că sunt implicate în regenerarea inimii la șoareci. Este o perspectivă extrem de promițătoare”, a conchis omul de știință.