Inițiativa Băncii Cehiei de a-și plasa o parte din rezerva valutară în Bitcoin dă idei altor state / Elveția strânge semnături pentru a forța Banca Centrală să investească în Bitcoin/ UE are un proiect similar

Dezbaterea „a avea sau nu Bitcoin ca activ de rezervă al băncilor centrale” s-a relansat odată cu anunțul surpriză al guvernatorului Băncii Naționale a Cehiei, care vrea ca până la 5% din cele 140 miliarde de euro din rezervele valutare să le plaseze în Bitcoin. În Elveția s-a demarat o campanie de strângere de semnături pentru a forța Banca Elveției să își țină o parte din rezerve în Bitcoin.

O clauză din Constituția Elveției impune SNB să dețină o parte din rezervele sale în aur. Susținătorii noii inițiative doresc ca această clauză să fie schimbată în „în aur și bitcoin”. „Inițiativa Bitcoin” a fost transmisă cancelariei federale elvețiene pe 5 decembrie și publicată pe 31 decembrie. Susținătorii săi au acum 18 luni pentru a colecta cel puțin 100.000 de semnături de la cetățenii elvețieni.

Susținătorii ideii spun că băncile centrale sunt expuse indirect la cripto prin intermediul companiilor listate

Venirea la putere a lui Trump în Statele Unite e considerată o veste bună pentru piața cripto. Propunerea senatorului Cynthia Lummis avea depus încă de anul trecut un proiect legislativ prin care FED- sistemul băncilor centrale americane- să-și constituie o rezervă strategică de 1 milion de bitcoins pe parcursul a douăzeci de ani. Suma va fi gestionată de Trezorerie și nu de Fed, mișcare văzută drept un atac la independența Băncii Centrale.

Lobby-ul parlamentar al industriei cripto pare acum să fie ascultat cu atenție. În noiembrie trecut, un proiect de lege din Brazilia cerea ca 5% din rezervele valutare (de peste 355 miliarde de dolari) să fie deținute în Bitcoin.

La Bruxelles, eurodeputata Sarah Knafo a depus un proiect similar în decembrie.

Exemplul statului Salvador, care – cu cele 10% din rezerve plasate în Bitcoin – a aprins și mai mult spiritele.

În Elveția, inițiatorul proiectului spune că semnăturile necesare se vor aduna cu siguranță. „Dinamica este bună, în fiecare zi, cutia poștală este plină”, spune el.

Dar ritmul de colectare a semnăturilor rămâne mult sub 200/zi pentru a atinge pragul de 100.000 la timp. Dar inițiatorul Yves Bennaïm este optimist: „Nici nu am început încă campania de comunicare. 11% din elvețieni dețin crypto și suntem siguri că vom avea semnăturile.”

Analiști sunt divizați

Dacă ideea unei rezerve în Bitcoin invită la dezbatere, participanții la discuții sunt divizați. În Cehia, ministrul Finanțelor spune că Bitcoin „nu este un activ stabil”. Pe 30 ianuarie, a fost rândul președintelui BCE, Christine Lagarde, să reia aceeași idee.

Gero Jung, economistul șef al Mirabaud Asset Management și fost economist senior la Banca Elveției atrage atenția că „există trei principii pe care trebuie să le respecte activele de rezervă într -o bancă centrală: lichiditate, siguranță și transferabilitate. Acestea nu pot fi garantate de Bitcoin.”

La celălalt capăt, Charles-Henry Monchau, director de investiții pentru Bank Syz, notează calitățile intrinseci ale Bitcoin, „divizibile, neutre și ușor transferabile”, ca active de rezervă. „Și să reamintim că „dolarul s-a depreciat cu 3% anual față de francul elvețian din anii ’70”, spune el, recomandând Băncii Elveției să fie „mai puțin dogmatică decât BCE pe această temă.

Expunerea indirectă a băncilor centrale

Chiar și fără a achiziționa Bitcoin, mai multe bănci centrale sunt expuse indirect, prin integrarea în portofoliul lor a titlurilor de companii listate. Fondul suveran norvegian – atașat Băncii Centrale – ar fi astfel expus indirect la mai mult de 3.800 de bitcoin (de 2,5 ori mai mult decât în ​​2023) prin investițiile în Tesla. Banca Elveției a investit în titluri precum Riot sau Mara, implicate în piața crypto.