Consolidarea fiscală este cea care poate stabiliza traiectoria datoriei și, prin urmare, ratingul României: ce mai indică nota transmisă marți investitorilor de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește de 11 ani în profesori.
Moody’s a avertizat într-un comentariu din august că eșecul de a ajunge la un acord politic privind legea salarizării în sectorul public „are consecințe negative asupra profilului de credit suveran al României” și că importanța proiectului de lege bugetar pe 2027 pentru ratingul de credit a crescut. Următoarea revizuire a ratingului este programată pentru 2 octombrie de către S&P.
„Se pare că România iese din recesiune, deși impulsul pe termen scurt rămâne slab. Estimăm că activitatea se va menține slabă în a doua jumătate a anului 2026, urmată de o redresare treptată către potențial în 2027. După o creștere modestă în 2025, anticipăm o contracție ușoară în 2026, de aproximativ -0,7%, în principal din cauza cererii slabe a consumatorilor, compensată parțial de investițiile susținute de UE”, mai precizează documentul.
Inflația a decelerat la 6,2% de la an la an în august, pe fondul efectelor statistice de bază, și se preconizează că va ajunge la 6,4% (în ritm anual) până la sfârșitul anului. Se așteaptă ca BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 6,50% pe tot parcursul anului 2026, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale ar trebui să se stabilizeze în jurul valorii de 7,0%, mai transmite autorul analizei.
Per ansamblu, adaugă Dascălu, perspectivele sunt influențate de cererea internă fragilă, inflația persistent ridicată și incertitudinile politice și fiscale ridicate. „Deciziile de investiții vor depinde în mare măsură de politici credibile, care pot reduce incertitudinea și pot contribui la restabilirea încrederii consumatorilor. Menținerea ratingului de credit suveran depinde de restabilirea coerenței elaborării politicilor pentru a reduce riscul de derapaj fiscal și, în cele din urmă, a limita tendința ascendentă a raportului datorie-PIB”, conchide autorul analizei.
