Intervenție istorică. Mișcarea făcută de Washington și Tokyo pentru a opri prăbușirea monedei japoneze

SUA și Japonia au confirmat luni că au intervenit pe piața valutară pentru prima dată în ultimii 28 de ani pentru a susține yenul, care a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimele patru decenii, și că sunt pregătite să repete operațiunea dacă va fi necesar, potrivit AFP și Reuters.

Această măsură a subliniat hotărârea celor două țări de a împiedica ca o vânzare masivă a yenului și a obligațiunilor de stat japoneze să genereze efecte colaterale la nivel global, cum ar fi exercitarea unei presiuni ascendente asupra randamentelor titlurilor de stat americane, care sunt deja în creștere, au afirmat analiștii citați de Reuters.

Moneda japoneză a scăzut recent la aproape 164 de yeni pentru un dolar, cel mai scăzut nivel din 1986, afectată de diferențele de dobândă dintre Japonia și Statele Unite, dar și de îngrijorările legate de politica bugetară a prim-ministrului japonez Sanae Takaichi.

Deși amploarea operațiunii desfășurate vineri nu a fost dezvăluită, aceasta a reprezentat prima intervenție comună constând în cumpărarea de yeni pentru a stimula moneda din 1998, potrivit Tokyo.

„Avantaj” pentru SUA

Intervenția comună a fost prima de la acțiunea coordonată din 2011 menită să slăbească yenul, în urma cutremurului devastator din estul Japoniei.

Întrebat la bordul avionului Air Force One, președintele american Donald Trump a confirmat intervenția. Statele Unite vor obține un „avantaj financiar” din această decizie, dar „a fost în primul rând (…) un gest de prietenie”, a explicat el presei.

„Suntem foarte, foarte solizi din punct de vedere financiar. Ei, știți, au un yen care se depreciază și aveau nevoie de puțin ajutor. Iar noi suntem întotdeauna alături de Japonia”, a precizat liderul american.

Pe lângă faptul că ajută Japonia în calitate de aliat strategic în Asia, intervenția ar ajuta Statele Unite să răspundă îngrijorărilor legate de slăbiciunea extraordinară a yenului, care anulează creșterile impuse de tarifele lui Trump, au afirmat analiștii, conform Reuters.

Noi intervenții comune, luate în calcul

„Nu vom ezita să participăm la noi intervenții comune” pentru a susține yenul, a afirmat, de asemenea, pe X secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, în concordanță cu declarațiile ministrului japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama.

„Această acțiune comună (…) a permis contracararea volatilității excesive și a fluctuațiilor haotice ale yenului din ultimele luni”, a declarat ea într-un comunicat de presă, citat de France Presse.

Ea a salutat, de asemenea, „aprecierea foarte pronunțată” din partea Washingtonului pentru „eforturile viguroase de revitalizare și stimulare economică” ale Japoniei.

Guvernul american „susține ferm măsurile monetare și de piață decisive luate de Tokyo pentru a corecta subevaluarea substanțială a yenului”, a comentat Bessent.

Yenul slab, favorabil pentru marile companii

Vineri, yenul a înregistrat o creștere de 0,6% față de dolar, după ce a atins 155,23 yeni pentru un dolar, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii mai.

Potrivit unor analiști citați de Financial Times, intervenția japoneză s-a ridicat la 52,8 miliarde de dolari, în timp ce cotidianul economic Nikkei a estimat-o între 37,5 și 44 de miliarde de dolari.

Un yen foarte slab este, desigur, favorabil marilor exportatori precum Sony și Toyota, dar scumpeste automat importurile Japoniei, în special pe cele de hidrocarburi denominate în dolari, în condițiile în care prețurile petrolului au explodat în acest an. Acest lucru alimentează tensiunile inflaționiste persistente din arhipelag.

Japonia se luptă cu inflația și deprecierea yenului

Pe de o parte, investitorii sunt îngrijorați de creșterea datoriei publice japoneze, umflată de măsurile de relansare ale guvernului condus de Sanae Takaichi, iar perspectiva unei reduceri semnificative a taxei pe produsele alimentare ar putea accentua presiunea asupra finanțelor publice și asupra yenului.

Pe de altă parte, rata de referință a Băncii Japoniei este fixată la 1% din iunie, cu mult sub intervalul ratelor Rezervei Federale americane (Fed), situate între 3,50% și 3,75%.

Diferența colosală încurajează „carry trade”: un mecanism care constă în a împrumuta într-o monedă, pentru care banca centrală practică rate scăzute, pentru a investi fondurile într-o monedă cu randamente mai ridicate, în acest caz, în detrimentul yenului.

Cu toate acestea, dacă Banca Japoniei ar urma să-și majoreze ratele în următoarele luni, Fed ar putea face același lucru pentru a combate inflația galopantă, iar „cifrele mai solide privind ocuparea forței de muncă ar putea consolida aceste anticipări”, a declarat Kelvin Wong, analist la MarketPulse (Oanda).

„Episodele istorice de intervenții comune asupra yenului arată că aceste evenimente au loc, de obicei, în momente de cotitură” pe piață, dar, în cele din urmă, „o evoluție a fundamentelor rămâne necesară pentru a observa o scădere mai durabilă” a dolarului față de yen, a avertizat Michael Wan, analist la banca MUFG.

Japonia se străduiește să stopeze scăderea neîncetată a yenului, care determină creșterea prețurilor la importuri și alimentează inflația generală, afectând bugetul oamenilor și indicele de popularitate al prim-ministrului Sanae Takaichi.

Unii analiști se îndoiesc că intervenția comună de vineri ar putea contracara factorii structurali care determină deprecierea yenului, precum creșterea prețurilor la combustibil ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și diferențele mari dintre ratele dobânzilor din Japonia și SUA.