INTERVIU Christian Borggreen, director CCIA: Legislatia europeana antitrust va exista si dupa semnarea TTIP. Este bizar ca ISDS a devenit asa o chestie disputata. Efectele TTIP asupra job-urilor programatorilor din Romania

Companii americane mari din industria IT&C, precum Google sau Microsoft, nu vor putea ocoli standardele concurentiale ale Uniunii Europene nici dupa semnarea viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), a declarat la Bruxelles, intr-un interviu acordat HotNews.ro, Christian Borggreen, director pentru politici internationale de economie digitala al Computer & Communications Industry Association (CCIA). Asociatia, prezenta si la Bruxelles, reprezinta interesele unor giganti americani si europeni in domeniul IT&C, printre care Google, Facebook, Microsoft sau British Telecom. In marja negocierilor intre SUA si UE asupra TTIP, Comisia Europeana organizeaza consultari cu stakeholderii, iar Computer & Communications Industry Association este o organizatie activa in aceste discutii si schimburi de opinii care vor conduce la conturarea acordului care isi propune sa uneasca economia Statelor Unite cu cea a Uniunii Eurpene pe o piata libera.

HotNews: Care va fi efectul TTIP asupra industirie IT&C din Uniunea Europeana si din SUA?

Christian Borggreen: In mod fundamental, economiile noastre sunt atat de deschise una fata de cealalta. Aproape ca nu mai sunt bariere impotriva comertului, au scazut la 4% in medie. Deci nu cred ca va fi o schimbare de tip big bang imediata. Cred ca, atunci cand vom indeparta tarifele, reglementarile nenecesare si restrictiile la investitii, vom vedea ca aceasta miscare va ieftini produsele in Europa. Cand te uiti la Europa, nu prea mai avem crestere economica de sase ani. Din pacate, cred ca o sa avem un deceniu pierdut, poate si mai mult, pentru ca nu au existat stimuli eficienti in Europa. In schimb, economia americana se ridica, dar in Europa, din pacate, situatia este foarte dificila. Deci TTIP este cel mai bun stimul de crestere fara noi datorii.

HotNews: In prezent, mari companii americane ca Microsoft sau Google se confrunta cu standardele inalte ale Uniunii Europene in ceea ce priveste respectarea concurentei libere de piata si masurile antitrust. In cadrul viitor al TTIP, aceste companii ar putea scapa de aceste probleme pe care le au cu reglementatorii europeni?

Christian Borggreen: Nu cred. Atat in UE, cat si in SUA avem reglementatori foarte duri in domeniul concurentei. In trecut companii ca Microsoft au avut dificultati in Europa, pe spete legate de competitie. Nu cred ca acest lucru se va schimba, vom avea aceleasi reguli pentru concurenta. Asociatia noastra s-a creat acum 40 de ani ca raspuns la pozitia pe care compania Intel o avea in anii ’70 , care avea un monopol la vanzarea de cip-uri. Si atunci, mai multi producatori de cip-uri independenti s-au unit pentru a fi mai puternici. Deci suntem pentru competitie, pentru concurenta deschisa si piete deschise si corecte. Se pare ca este o tendinta de a politiza regulile competitiei si asta vadem si saptamanile astea. Puteti ghici la ce caz ma refer…

HotNews: Da, va referiti la Google, despre care recent comisarul european pentru concurenta, Joaquin Almunia, a spus ca nu este multumit de raspunsurile Google in remedierea situatiei pentru care compania este investigata de pozitie dominanta pe piata europeana.

Christian Borggreen: A fost foarte politizat de multi actori. Daca este un caz de incalcare a regulilor concurentei, atunci autoritatile trebuie sa il abordeze, pentru ca lipsa de concurenta pe piata este rea pentru consumatori si pentru competitori. Dar nu ar trebui politizat in mod nenecesar si sper ca vom avea un nou comisar care sa fie corect – strict, dar corect – in doemniul concurentei, Margrete Vestager, din Danemarca. Dar si astazi avem o colaborare foarte buna intre autoritatile de concurenta din UE si din SUA, fara sa aiba legatura cu TTIP.

HotNews: Dar cum ramane cu prevederile ISDS – sistemul in care companiile pot evita instantele de judecata in disputele civile pe care le au cu statele in care investesc? Ar putea fi un plus pentru companiile americane, ce consecinte vor fi pentru consumatorii europeni si pentru piata europeana?

Christian Borggreen: Intelegerea mea este ca statele UE au semnat pana acum 4.000 de acorduri bilaterale de investitii si cele mai multe au prevederi ISDS. Deci, este bizar ca ISDS a devenit asa o chestie disputata, pentru ca exista si acum.

HotNews: Care este interesul companiilor americane si europene din domeniul IT&C pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii?

Christian Borggreen: Lumea crede ca TTIP este bun pentru companiile mari. Dar eu cred ca este si mai bun pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Cand legi comertul de internet, micile companii – poate o companie outsourcing din Romania – pot avea o trambulina, pentru ca multumita internetului si cu indepartarea barierelor comerciale, se va deschide accesul direct la consumatorii din Alaska sau din alta parte, nu mai conteaza unde se afla firma. Si atunci poti sa atragi investitii in Romania, poti aduce tehnologii noi si poti sa generezi un impuls tehnologic care conduce la cresterea productivitatii. Iar aceasta ar aduce crestere economica in Romania. IT-ul a fost la inceput mai mult hardweare, dar a devenit din ce in ce mai mult bazat pe servicii. De aceea, e nevoie de un flux liber de date, pentru ca atunci cand ai prea multe bariere, tu, ca firma romaneasca de outsourcing nu-ti poti vinde produsul IT, care inseamna date. Deci trebuie sa concepi o cale prin care sa ai un flux de date liber, dar, in acelasi timp, sa asiguri protectia datelor.

HotNews: In Romania, nu avem companii IT mari, branduri internationale, cu exceptia Bitdefender. In primul rand, avem companii mici si exista perceptia ca, intr-un mediu de afaceri fara bariere, pe o piata libera, companiile mari din America ar matura firmele mici din Europa.

Christian Borggreen: Eu sunt din Danemarca, o tara mica, suntem doar 5 milioane de oameni. Nu avem companii mari si, dupa logica aceasta, Danemarca ar trebui sa fie depasita de toata lumea. Dar nu este asa. Avem companii mici, oameni foarte bine educati – ca si in Romania, dar pentru ca suntem o tara mica va dati seama ca nu putem produce nimic singuri si trebuie sa ne concentram asupra altor surse: servicii pe care le exportam in toata lumea. Si Romania poate face la fel. Nu doar companiile mari pot sa existe. Daca vecinul tau produce ceva foarte artizanal, sa zicem camasi foarte specifice, poate sa le vanda pe e-bay si sa devina o micro-multinationala. Deci, foloseste internetul ca pe o platforma si multumita eliminarii unor bariere comerciale, poate sa vanta in strainatate. Si aceata aduce o crestere uriasa. Exporturile bazate pe computer si informatie din Romania au ajuns la 1,4 miliarde de dolari in 2013, in crestere cu 27% fata de anul precedent. Este interesant ca aveti acest nivel al exportului in domeniu.

HotNews: Dar care va fi efectul TTIP pentru programatori si ceilalti lucratori din domeniul IT&C, in ceea ce priveste job-urile si salariile?

Christian Borggreen: Daca vin investitii SUA, atunci companiile straine respective vin cu tehnologie, care conduce la cresterea competitivitatii, ceea ce face ca lucratorii sa devina si mai competenti, ceea ce ii poate face sa-si deschida ei insisi propriile firme. Productivitatea creste si conditiile de lucru.

HotNews: Un alt acord international – ACTA – care era destinat combaterii contrafacerii – a esuat in Parlamentul European, din cauza lipsei de transparenta in negocieri. Care ar fi similitudinile si diferentele intre dictutiile pe ACTA si cele de acum asupra TTIP?

Christian Borggreen: Nu sunt de acord. ACTA a picat nu pentru lipsa de transparenta, ci pentru continutul sau. Oamenilor nu le-a placut ce prevedea, era foarte concentrat asupra contrafacerii. Toata lumea stie ca asta este scenariul de nedorit pentru TTIP. De aceea nu veti vedea ca TTIP va introduce ACTA pe usa din dos. Asa ceva nu se va intampla. Oamenii au invatat lectia si ar fi sinucigas sa faca asa ceva. Dar legat de transparenta, acest acord TTIP este cel mai transparent, este cel mai putin secret acord pe care il putem avea. Nu poti face negocieri in transparenta totala, ar fi o iluzie. Dar, din pacate, oamenii nu spun asta. In nicio negociere nu am mai vazut atat de multe sesiuni de consultari cu stakeholderii ca la TTIP, documente publicate. Este incredibil.

HotNews: Care este opinia dumneavoastra asupra discutiilor curente, sunt destul de avansate, sunt prea incete?

Christian Borggreen: Economia UE si cea a SUA sunt cele mai avansate din lume, sunt uriase. Si nu am mai avut un astfel de acord pana acum si vrem sa il facem bine. E mai bine sa avem rabdare sa incheiem un acord corect decat sa negrabim. In acest sens, eu cred ca dicutiile merg in ritmul normal. Aceste discutii sunt foarte dificile, pentru ca economiile noastre sunt foarte avansate. Nu sunt decizii simple cum ar fi sa scadem tarifele la comertul exterior de la 90% la 4%. Am facut deja asta. Acum sunt bariere mai ascunse, referitoare la sistemele noastre regulatorii. Avem nevoie sa eliminam aceste bariere pentru a ajuta investitiile si crearea de locuri de munca.

HotNews: Runda a saptea a negocierilor TTIP urmeaza din 29 septembrie, la Washington. Ce asteptari aveti de la discutii, in conditiile in care avem o Comisie Europeana pe picior de plecare si o noua Comisie Europeana inca neinvestita?

Christian Borggreen: Din punctul asta de vedere, nu vad o schimbare. Este a saptea runda de negocieri, iar Comisia Europeana are un mandat, la nivelul Directiei Generale de Comert. Nu intregul Cabinet este implicat in negocieri, ci directorul general, care ramane acelasi, iar negocierile vor continua.

HotNews: Care sunt asteptarile dumneavoastra de la noul comisar european desemnat pentru Comert, Cecilia Malmstrom, in privinta TTIP?

Christian Borggreen: Cred ca are o reputatie foarte buna la Bruxelles, a fost europarlamentar, deci intelege ce vrea Parlamentul European. Este o persoana competenta, a fost un comisar european (pentru Afaceri Interne – n.r.) competent in ultimii 5 ani, iar acum va fi comisar pentru un dosar foarte important, daca va trece de Parlamentul European.

Citeste si: