Sari direct la conținut

INTERVIU cu Sartrowski. Mai mult ilustrator, fost actor, barman si cateodata scriitor: Am citit mult ca sa inteleg mai bine cum functioneaza lumea, iar lumea mi-a displacut foarte tare 

HotNews.ro
Razvan Corneci, artist, Foto: Sartrowski
Razvan Corneci, artist, Foto: Sartrowski

Despre Razvan Corneci se poate spune ca are o poveste cu care se pot identifica multi tineri actori, desprinsa parca din scenariul unui film american. Are 27 de ani, a terminat actoria la Cluj, dar in 2014 s-a mutat in Bucuresti „ca sa-si faca un viitor”. Banii de chirie si intretinere nu picau din cer, asa ca s-a angajat barman. A facut cocktailuri si a imbatat oameni prin cele mai „cool” locuri din Capitala. Food Hood, Centru si Fix Botanical Bar sunt doar cateva dintre acestea. De regula, il gasiti prin club Control inconjurat de fete frumoase. Multa vreme a avut cate doua joburi si s-a trezit la 6.00 dimineata. In 2014 s-a apucat de desenat si desi primea tot mai multe proiecte in teatru, le-a refuzat din inertie. Devine barman si nu se mai identifica cu actoria. Scrie.

Anul trecut, din banii de intretinere a inceput un mic business. A lansat colectia de tricouri„Bad Jubies Apparel”. De atunci, Razvan Corneci akaSartrowsi, a mai scos bluze, hanorace si, mai nou, chiloti. Ii tremura inima cand se gandeste ca tricourile lui au ajuns deja pe cinci continente si spune ca e la zi cu intretinerea.

Deseneaza doar in negru, inventeaza povesti atunci cand este intrebat daca tatuajele lui au vreo semnificatie profunda si ii place Nick Cave. Mult de tot. Numele de Sartrowski l-a luat dintr-o piesa de-ale lui. A scris un volum de poezii, a fost in doua trupe, iar acum locuieste impreuna cu o buna prietena si-o pisica intr-un apartament de pe Magheru.

Esti mai mult actor sau mai mult ilustrator?

Nu mai profesez ca actor si nu ma mai recomand asa si din-astea. Eu sunt un simplu barman. Razvan Corneci. Un baiat, gen. Uneori, daca vreau sa joc ceva, ma prefac ca sunt sartrowski, iar sartrowski e ilustrator. Asa merge. Cred ca ambele sunt la fel de valide.

De ce Sartrowski?

Mai stii cum faceau Ienachita Vacarescu si gasca poezie? Primele litere ale fiecarui vers, citite pe verticala, creau o suma de cuvinte sau o propozitie ascunsa. Un cod frumusel. Asa face siNick Caveuneori, daca esti atent si vanezi bookleturi. Si daca are chef. Ei. La piesa lui,O’ Malley’s Bar, codul citeste „sartrowski took my wife and tommy”. N-am vrut sa stiu de tommy, dar sartrowski parea a proper villain.

Zi-mi de tine. De unde vii, ce citesti, ce muzica asculti, „ce te recomanda”?

Nick Cave? La Femme e okay. Tommy Cash pare ca stie ce face. Nu stiu. Am copilarit in Galati. Am fost fratele mic. Am mancat multi cartofi. Am studiat teatru. Am dintii drepti. Am devenit foarte cinic de cand m-am mutat in Bucuresti. Cei doi ani la medicina cred ca au ajutat putin. Cand eram mai adolescent, eram pe tipologie – idealist si escapist. Citeam povestioare si mitologie. Era placut. La un moment dat m-am saturat de sirop, pentru ca te saturi de sirop. Am inceput sa citesc eseuri si tratate. O vreme am fost dezamagit de mine, ziceam „bai, Razvan, ce plictisitor”, dar John Zerzhan. Si Robert Greene. Si Sartre, Suskind, Russell. Am citit mult si mi-a placut sa pot intelege mai bine cum functioneaza lumea. iar lumea mi-a displacut foarte, foarte tare. Apoi am citit autobiografia unui batran Yellow Kid Weil, care expunea intreaga experienta de con artist a unui tanar parlit. Si intotdeauna fusesem un mincinos decent. Si un tanar parlit. Si acum traiesc din asta. E putin uimitor. Nu stiu.

Esti omniscient, omniprezent, omnicumva? Scrii, prepari bauturi, desenezi si fotografiezi numai fete super frumoase, printre altele. Ai vreo super putere?

Nu, nu, nu. Toata ideea e sa nu dormi. Sa nu dormi. Cam asta e. Privarea de somn face destul de bine creativitatii. Am invatat asta in anul trei de facultate, cand am inceput sa dorm un maxim de patru ore pe noapte. Atunci am invatat sa joc, sa desenez si sa inca-doua-instrumente. Si ca pierzi foarte mult timp daca dormi. Am invatat si asta. O sa te imbolnavesti si o sa mori mai repede, asta e sigur, dar e vorba de prioritati, la o adica.

Si barman fiind, care e cocktailul „care te pune in cap”?

De obicei, e suficienta o suma de ginuri tonice ca sa ma aduca la regret, dar trebuie sa mentionez aici Mascarpone Collins, cocktailul vietii mele, pe care l-am avut cam timp de o luna la Fix Botanical Bar, unde lucrez, pana sa paraseasca sezonul. De atunci ma rog neincetat dar politicos de Alex, omul cu barul, sa il aduca inapoi in viata mea. Roaga-te si tu, te rog, as desena mult mai frumos.

Cum iti cauti fericirea?

M-am uitat eu, nu mai avem.

Tricourile tale Bad Jubies Apparel sunt usor obraznice. Asa esti si tu?

Nu, nu stiu. Sunt pur si simplu descumpanit. Obraznic? Nu stiu. Curat? Nu. Moral? ih. Nu sunt obraznic, sunt impertinent. E o diferenta care uneori ma salveaza.

Stiu ca suna usor cliseic, dar cum iti definesti stilul?

Nu m-am gandit mult la asta, dar stai putin, stai asa, gasesc ceva sa sune okay. Uhm, ceva cu bastard, in orice caz. Asa. Pastel, haha. O secunda. Da, gata, stiu. Mmm. Sad-Bastard-Noir. Prea dulce. Sau, sau! St. Exquisite’s Bastard Noir. Sau Nouvelle Blague. Da, una din-astea.

Unde le gasesti pe toate fetele alea frumoase de le pozezi? Le fur din portofoliul fotografilor care chiar stiu ce fac. Hotia e foarte importanta.

De ce-s toate insangerate?

Nu stiu. Am avut o iubita cu capilare subtiri si am avut sansa sa vad o femeie plina de sange in nenumarate situatii. E ciudat cat de vivida e memoria unei fete cu sangele siroind din nas care se arata perfect obisnuita cu situatia. Poate chiar plictista de recurenta episodului. Dar nu are legatura. Voiam doar sa zic asta.

Iti plateste Sartrowski/Bad Jubies intretinerea?

Lucrurile stau dificil. Sartrowski se descurca. Lumea il trage din ce in ce mai mult de maneca pentru ilustratii si alte lucruri legal discutabile. Bad Jubies a fost pornit din niste bani pusi deoparte pentru intretinere. Si apoi intretinut din aceiasi bani care ar fi trebuit sa ajunga la intretinere. Mult timp. Gen, mult timp. Acum am inceput sa platesc si intretinerea, cu ajutorul lui sartro, pentru ca ne vor scoate cu politia din casa daca nu platim tot pana la sfarsitul lunii. Gen, oficial. Tuturor celor care au intrebat de ce nu scoatem odata costume de baie, ca trece vara, ei bine, imi pare rau.

Tricourile tale sunt de-un sucarism mondial. Cum ajung peste mari si tari?

Lucram, lucram, lucram la un site, okay? Pana atunci, pastram totul super simplu. Tot ce trebuie sa faci e sa ne scrii pe pagina, daca se cheama Bad Jubies, si comanzi acolo, cu ajutorul unui, ahahha, operator. Care iti face si tot bagajul de consiliere. De obicei e Edi. Cred ca mai lucreaza cu noi. In ultima vreme sunt eu, pentru ca pe Edi nu il gasim. Uneori e Livia. O data am lasat-o pe Irina sa raspunda, pentru ca era trei dimineata si noi eram la un party si ii faceam tutorial de trollat clienti. A fost foarte distractiv. De acolo, preluam noi cu adusul tricoului, printat si shipuit si tot. Peste granite e dificil, pentru ca ne ia o vreme sa gasim curierul international optim pentru tara in cauza, dar Bad Jubies a ajuns acum pe trei continente. De la Danemarca si Scotia, pana la Mexic si SUA, iar luna viitoare trimitem in Australia, prin cineva. N-as spune cine, nu stiu daca e legal. Luna trecuta au ajuns cateva tricouri si in Israel. Cinci continente. Am sa plang foarte, foarte mult.

Cine sunt oamenii astia?

Adevarul e ca a venit absolut natural. N-avea cum sa nu fie fun sa lucram impreuna, pentru ca ne-am cunoscut doi cate doi, la party-uri. Asa am stiut. Eu aveam nevoie de cineva care sa stie ce face pe fotografie, pentru ca eu eram pasta, iar Elena, Bad Jubies Model of the Year, mi-a pus-o in brate pe Irina, care e our Offish Eye din februarie. Si Best Haired Photographer of Many Months. Pe Livia am cunoscut-o tot la un party ud a gin tonic, cam pe la al doilea faliment tehnic, cand am petrecut vreo doua zile cu treizeci de lei. Cateva luni mai tarziu, avea nevoie de un job si o chirie, Bad Jubies inca, surprinzator, exista, asa ca s-a mutat la headquarters, pe Magheru, si i-am predat majoritatea sarcinilor tehnice si administrative. Eddie e operatorul nostru de pe Client Service si raspunzator de mailuri si din-astea, in general, dar face o treaba atat de proasta, incat cred ca e mai degraba Head of Damage Control. Pentru ca il punem sa si curete dupa el. Nu l-am vazut de trei saptamani.

Echipa Bad Jubies Apparel; Sursa foto:Razvan Chirila

Ai inceput sa pictezi si pe piele?

Nu cred ca am voie sa zic asta, dar am inceput o serie de Drunk Tat Parties, in care ne adunam cativa pe prieteneala si pile, si mai desenez si tatuez. Increderea celorlalti in calitatile mele de tatuator e foarte placuta, dar putin gratuita. Nu prea stiu ce fac acolo, dar, de luna asta voi fi Junior Tat Guy la Pisica Grasa Tattoo, iar asta pentru ca e Iona draguta. Desenez cu pix rosu si nu fac fluturasi. Haideti.

Zi-mi de tatuajele tale. Au toate vreo semnificatie profunda si neinteleasa?

Uhm, au niste legatura cu episodul din copilarie in care am fost pentru prima data lovit de o masina. Pentru jumatate de an a trebuit sa am grija la mers ca sa nu imi pierd genunchiul pe strada si, in acelasi timp, sa dezvolt putin stomac impotriva ridiculizarilor repetate. O data ce mi-a fost ras potentialul atletic, am devenit usor mai introspect si mai atent la ce se intampla in jurul meu. Acum nu fac decat sa consemnez evenimente si trairi de pe atunci, care s-au sedimentat mai trainic. Nu a durat mult, oricum, pentru ca am mai fost lovit de o masina, si atunci gata, a incetat sa-mi mai – ahhahha, scuze. Nu m-am putut abtine. Nu e nimic adevarat.

Ai si-o carte in palmares. Ce, cum, unde, cand?

Ce carte? Nu am voie sa vorbesc despre asta. E o treaba destul de secreta pana la lansare si, oricum, nu pot sa iti dau vesti. Sau sa zic ca e scoasa in colaborare cu o editura independenta din Marea Britanie. Sau ca va fi lansata simultan in librarii mari si periculoase din Bucuresti. Sau ca e o carte de poezie. Nu pot sa zic ca titlul ei e Bad Jubies – An Alchemy Of Failure. Nu pot sa zic ca e un eseu despre deceptie. Despre social media. Nu pot sa zic un cuvant despre un cuvant din carte. Nici despre multele pagini goale nu cred ca pot sa spun lucruri. Imi faci probleme, Alina. Dar coperta e super okay. Am lucrat la ea o saptamana. Are si un gandac. Un gandac vitruvian. M-am descurcat.

Iti mai amintesti cum era viata inainte de Facebook?

Parca ne dadeam bip.

La ora actuala, cine ti se pare cea mai misto femeie din Univers? Dar barbat?

Am cunoscut o fata din Toulouse anul trecut, avea pistrui si pe albul ochilorrr, dar nu cred ca asta ma intrebi. Okay, nu o sa ma cert cu nimeni pe chestia asta, Cate Blanchett ia prajitura. Desi Rooney Mara, stii ce zic. Si Gracie Hartzel. Si Michael Fassbender e si el okay. Dar nu e Nick Cave. Si nu e nici Tommy Cash.

Daca ar fi sa ilustrezi Bucurestiul, cum ar arata?

Nu e greu sa desenezi o gaura.

Sursa foto:Razvan Chirila– Pe Razvan il gasiti si peInstagram

*Cele mai multe dintre fotografii sunt făcute de Irina Rădulescu. Pe Irina o gasiti peFacebooksi peInstagram.

Pe Răzvan, cu ale sale Bad Jubies Apparel, la fel. Facebook-Bad Jubies ApparelsiSartrowki. Dupa aceleasi nume il gasiti si peInstagram.

*HotNews.ro promoveaza cultura underground din Romania. Daca ai auzit, vazut sau citit ceva interesant, da-ne de stire, iar noi dam mai departe!

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro