​​​INTERVIU Gelu Diaconu, critici dure pentru programul de guvernare: Impozitul pe cifra de afaceri e o masura periculoasa, va avea un efect teribil asupra investitiilor / Evaziunea fiscala a crescut / Ionut Misa a spus adevarul cand a vorbit de nationalizarea Pilonului II de pensii

Gelu Diaconu, fostul presedinte al Fiscului in guvernul Ponta, critica dur intentia guvernului Tudose de a introduce impozitul pe cifra de afaceri si impozitul pe venitul global, precum si marirea spectaculoasa a salariului minim. „Un impozit abandonat si-n Africa”, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro despre impozitul pe cifra de afaceri, si arata ca masurile denota disperarea de a acoperi incasarile slabe la buget cauzate de toleranta ANAF fata de cresterea evaziunii fiscale.

Despre noul ministru al Finantelor, Ionut Misa, pe care l-a schimbat de la sefia unei directii ANAF, Diaconu spune ca „imi parea ca sta mai mult pe la usile mai-marilor zilei decat la serviciu, comportamentul unui pilos care imi displace”. El adauga ca Misa s-a opus reformarii Directiei Mari Contribuabili, o directie esentiala in cadrul Fiscului.

Gelu Diaconu explica si performanta slaba a ANAF la colectarea TVA si accizelor, spunand ca are ca „certa cauza” evaziunea fiscala.

Diaconu a fost pesedinte al ANAF in perioada 2012-2016. El a fost schimbat din functie dupa ce DNA l-a inculpat in dosarul Partida Romilor. In acest an, instanta a infirmat dosarul DNA si a dispus retrimiterea cauzei la parchet.

Interviul integral:

Rep: Cum va explicati shimbarile radicale de politica fiscala anuntate fara nici o dezbatere de in programul guvernului Tudose, cu modificari majore de taxe si impozite?

Gelu Diaconu: Aceste masuri de natura fiscal-bugetara practic dinamiteaza sistemul fiscal si vor avea consecinte economice extrem de grave. Dar pentru mine nu e neaparat o surpriza, pentru ca de ceva timp incoace, cel putin de cand proiectul de buget a fost inaintat Parlamentului, am tras un semnal de alarma, uneori folosind chiar o retorica agresiva.

Am spus ca se imparte blana ursului din padure. Am explicat de ce nu vor avea veniturile prognozate. Asadar, sursa relelelor o gasim in acest buget, izvorat din primul program de guvernare, care, daca s-ar fi limitat doar la supraestimarea veniturilor- am facut o previziune ca minimum 10-15 mld lei nu se vor realiza din fondurile europene, si inca 8-10 mld lei prognozate a fi atrase de ANAF – poate lucrurile erau acceptate. Dar in acelasi timp au venit cu o serie intreaga de cheltuieli structurale, cele care odata decise nu mai pot fi oprite, care au dezechilibrat profund deficitul bugetar si s-a vazut la executia bugetara pe primele 5 luni.

Si atunci, cand au avut primele semnale, au cautat surse alternative de venituri independente de capacitatea de administrare a ANAF. Si au venit cu o prima inventie, modificarea OUG 64/2001, referitoare la repartizarea profiturilor companiilor cu capital de stat, si au confiscat rezervele constituite pentru dezvoltarea societatilor. O suma total insuficienta fata de realizarile previzionate.

O sa va surprinda ce va spun acum: Ionut Misa a spus adevarul referitor la luarea in discutie la modul foarte serios a desfiintarii Pilonului 2 de pensii. Reveneau la bugetul asigurarilor sociale cele 40 de miliarde de lei, practic colectarea ANAF pe circa doua luni. Cred ca aceasta suma ar fi ajuns pentru intreaga perioada de guvernare a PSD. Dar reactia opiniei publice fata de o asemenea masura traznita i-a facut sa se replieze. Dar trebuie gasite surse suplimentare, cheltuielile sunt peste limita suportabila a bugetului. Si au inventat acest nou program de guvernare.

Rep: Care vi se pare cea mai periculoasa dintre masurile anuntate in programul de guvernare?

Gelu Diaconu: De departe impozitul pe cifra de afaceri.

Rep: Dar de ce, sunt multi adepti ai impozitarii cifrei de afaceri; ei spun ca va fi o simplificare a fiscalitatii, dar si „o pedeapsa” pentru marile companii care isi ascund profiturile?

Gelu Diaconu: Sunt doar abordari teoretice ale celor care fie nu au nici cea mai mica experienta practica, fie nu au timp sa citeasca ce se intampla de multi ani in lumea civilizata, si nu numai. Raportul Tax Administration al OECD prezinta date comparative ale statelor membre si altor state dezvoltate. Nicaieri nu veti gasi aceasta forma de impozit pentru ca ea in substanta ei reprezinta o mare eroare, sfideaza cel mai elementar principiu al echitatii fiscale. Sigur ca impozitul pe CA poate fi – si este – acceptat in spatiul civilizat al lumii pentru micro-intreprinderi. El urmareste in principal reducerea sarcinii administrative.

Optimizarea fiscala agresiva a marilor companii e o realitate. Eu am fost unul din cei care au avut si o pozitie publica. Cu toate acestea, miza nu e de a schimba bazele sistemului fiscal, ci de a-ti intari capacitatea administrativa si in ultimul timp, chiar recent, am citit un articol publicat de dna Mitroi de la PWC, care argumenteaza clar ca un asemenea impozit contravine directivei europene privind TVA.

Noi suntem membri UE, iar la nivelul Comisiei Europene exista o preocupare majora in ultimii ani, preluata de noi, privind prevenirea erodarii bazei de impozitare si a transferului profitului. Noi am inceput sa facem back-up pe partea suportului informatic ca sa putem realiza un asemenea transfer de informatii, am creat o structura care incepuse sa functioneze, am populat-o cu specialisti foarte greu de gasit si de pregatit – Directia Preturi de Transfer in ANAF. Eram cat de cat in pas cu ce se intampla in lumea civilizata.

Rep: Adica impozitul pe cifra de afaceri arata ca ii prezumi pe toti din piata ca evazionisti, si ii impozitezi la pausal.

Gelu Diaconu: E o taxa atat de uniforma, atat de desprinsa de specificul activitatii economice… Fiecare business are elementele lui specifice. Chiar am citit exemplul lui Moise Guran, cu care nu sunt intotdeauna de acord, privind aplicarea impozitului pe CA la Dacia.

Exista o reactie furibunda, unanima din partea mediului de afaceri, e un impozit existent doar intr-una sau doua tari africane. Daca nu ma insel, intr-o anumita perioada Irlanda a avut impozit pe cifra de afaceri, iar unele elemente s-au regasit in Islanda, dar luati aceste informatii cu rezerve.

Eu nu vad realizabila aceasta masura. Va avea un efect teribil asupra investitiilor din ROmania, si nimeni nu se poate juca cu stabilitatea economica a tarii.

Rep: Dar ei nu stiau asta cind au trecut-o in programul de guvernare?

Gelu Diaconu: Sincer? Vazand componenta guvernului si background-ul profesional al ministrilor, pentru mine nu e o surpriza. Sunt oameni complet – unii – semianalfabeti economic. Coroborati asta cu disperarea de a avea resurse bugetare, pentru ca promisiunile usor iresponsabile apasa greu pe partid. Dar cred ca mai important decat partidul e tara.

Rep: Apropo de noul ministru al Finantelor, Ionus Misa, cum il caracterizati?

Gelu Diaconu: Eu il creditez ca pe orice tanar cu intentii, dar daca parerea mea era una favorabila nu l-as fi schimbat din functia de director general al Directie Mari Contribuabili din ANAF, care aduce aproape 50% din veniturile bugetare. O lunga perioada de timp, in mod sistematic nu isi realiza programul, dar asta nu e neaparat poate in directa legatura cu activitatea dlui Misa. L-am simtit ca se opune reformarii singurei structuri ramasa aproape intacta fata de stadiul in care am gasit-o eu in 2012.

Rep: Dupa ce l-ati schimbat, a inceput sa performeze directia?

Gelu Diaconu: Directia a inceput sa se reformeze, nu am avut impact imediat asupra colectarii, dar isi asumase obiective stabilite de comun acord cu echipa de audit a FMI, care gasisera aspecte care tin de o defazare ingrozitoare fata de lumea civilizata. Va dau un singur exemplu, e una din marile probleme ale ANF: durata medie a inspectiei fiscale pentru verificarea deconturilor pentru rambusarea TVA la marii contribuabili era si este de circa 6 luni. 80-90% din capacitatea de control a Inspectiei Fiscale era imobilizata in aceasta activitate, in timp ce primele 600 de mari companii – cand am preluat eu conducerea ANAF – nu fusesera verificate niciodata. Vorbesc de inspectie fiscala generala, cea care poate aduce venituri suplimentare.

Rambursarea TVA, ca activitate principala, atrage un consum atat de mare de resurse, ca a devenit un fel de cooperativa muncii in zadar. Pentru alte categorii de contribuabili am reusit sa ridicam nivelul valoric pana la care nu se face control anticipat si am degrevat putin, dar aici am intampinat o rezistenta teribila. Dl Misa, chiar daca are cunostinte oarecum adecvate, mi se pare o solutie foarte proasta ca ministru de Finante. Imi parea ca sta mai mult pe la usile mai-marilor zilei decat la serviciu, comportamentul unui pilos care imi displace, mai ales cineva care trebuie sa fie specialist si mai putin conectat la relatiile politice sau din afara institutiei.

Rep: Revenim la programul de guvernare; ce alte masuri vi se par chestionabile?

Gelu Diaconu: Va amintiti ca am avut o reactie furibunda cand au anuntat introducerea impozitului pe gospodarie. Era o prostie raportat la realitatile Romaniei. Acum, au venit cu un subterfugiu: nu mai introduc impozitul pe gospodarie, ci revin la forma clasica a impozitului pe venitul global.

Nu-i nimic nou sub soare. Si in mandatul meu s-a incercat; am avut o lunga discutie cu premierul de atunci, dl Victor Ponta, si i-am explicat ce efect asupra sarcinii administrative ar avea introducerea acestui impozit.

Dincolo de incapacitatea sistemului informatic, la acel moment, cu atat mai mult acum, nu e pregatit ANAF. In 2013 am intrat in programul de reformare ANAF cu Banca Mondiala, ne-am rescris toate procedurile interne, eram cu caietul de sarcini aproape gata privind procurarea solutiei informatice, in care varianta sistemului fiscal era cea a cotei unice. Consiliul de Coordonare al implementarii acestui program, format din Ministrul Finantelor, presedintii caselor de asigurari etc. trebuia sa propuna Parlamentului un moratoriu asupra nemodificarii reglementarilor in materie fiscala.

Daca schimbi radical, trecand de la cota unica la cote diferentiate, la alte categorii de impozite, se bulverseaza practic sistemul de administrare.

Efectul in planul colectarii (al impozitului pe venitul global) este nesemnificativ. Ca sa gestionezi – dintr-o dorinta de echitate fiscala oarecum justificata, nu contest asta – milioane de declaratii fiscale, milioane de deduceri, de informatii, nu mai vorbim de cultura fiscala…

Rep: Mai ales cand 43-45% din populatie traieste in mediul rural…

Gelu Diaconu: Exact! Noi ne-am poticnit o data cu implementarea acestui impozit pe venitul global. Cota unica a venit ca o izbavire (in 2005 – n.red.), in planul realitatii economice a adus niste beneficii formidabile.

2016 a fost un an pierdut sub tehnocrati din perspectiva consolidarii si continuarii reformei ANAF. Dar la finalul lui 2015 resorbisem impactul relaxarii fiscale majore din acel an, venisem cu venituri suplimentare – 12,5 mld lei mai mult decat anul anterior, era o suma importanta.

Eu am spus de la inceputul lui 2016: lipsa capacitatii administrative a ANAF va genera intreruperea procesului de relaxare, revenirea la noi taxe. Din pacate am avut drepatet, se vede ce se intampla acum.

Rep: Exista un detaliu in programul de guvernare: introducerea declaratiilor de patrimoniu. Ce e cu ele? Au legatura cu o posibila amnistie fiscala?

Gelu Diaconu: Eu nu sunt adeptul amnistiei fiscale si nici nu cred in rezultatele ei. Italia a facut-o, dar e o tara in care familiile au valori importante, ai ce scoate la suprafata. Numai ca induci inechitate fata de cei cinstiti si si-au platit impozitele.

Eu cred ca o asemenea masura, depunerea unei astfel de declaratii, chiar daca am vazut sustinatorii corectitudinii totala, e din nou o masura arbitrara, pentru ca asta inseamna ca renuntam la controlul averilor mari, unde exista proceduri. Nu poti de-a valma sa controlezi toti cetateni. Imi si imaginez o ruda de-a mea de la tara completand o declaratie de patrimoniu.

Dar va atrag atentia asupra unui aspect ce poate parea secundar: orice masura de control exagerat, cand vrei sa intri in casa fiecaruia, va asigur ca inhiba inclinatia antreprenoriala. Daca recurgem la o asemenea intruziune, inhiba total, hai sa mai navalim cu Fiscul peste ei sa mai completeze o declaratie de patrimoniu, dupa ce ca si asa spiritul antreprenorial nu e foarte dezvoltat.

Rep: Poate ANAF sa gestioneze impozitul pe venitul global si impozitul pe cifra de afaceri?

Gelu Diaconu: Nu va fi introdus impozitul pe cifra de afaceri. Se vor trezi peste 3-4 saptamani. Nu putem crea o nebunie. Sigur ca e un impozit usor de gestionat, va fi floare la ureche, dar sunt aspecte secundare ce deriva din el. Cum ramane cu cele peste 100 de conventii de evitare a dublei impuneri care au trimitere directe la impozitiul pe profit? De exemplu, cum ramane cu schimbul de informatii, cu infrastructura creata intr-un spatiu european care doreste uniformizarea sistemului fiscal? Vin o mana de nebuni din Romania care inventeaza un impozit abandonat si-n Africa. Mie mi-e jena, pur si simplu. Deci nu va fi introdus.

Rep: Dar cresterea salariului minim este suportabila in economia reala?

Gelu Diaconu: Era necesara cresterea salariului minim ca sa tii forta de munca cat de cat in tara, dar nu o ppti face in salturi atat de rapide de cate 30-40%. Daca va uitati la evolutia impozitului pe profit, de la momentul cresterii majore, acesta scade. Mi se pare din nou ca aceasta crestere majora are ca substrat usurinta colectarii, ca impozitul pe venit se retine la sursa. Intreaga crestere fata de anul trecut a veniturilor administrate de ANAF, atat cat e, e pe seama impozitului pe venit si a contributiilor generate de cresterea salariului minim.

Rep: E suportabila pentru firmele mici si mijlocii o asemenea crestere semnificativa a salariului minim?

Gelu Diaconu: Se vor inchide activitati. Sunt activitati venite in Romania tocmai pentru costul fortei de munca. In afara Bucurestiului si a Ilfovului sunt antreprenori care si-au facut credite, un plan de business, nu poti sa le cresti cheltuielile de salarizare cu 40% peste noapte, daca ei au un credit esalonat pe 10 ani; ii bulversezi.

Mai mult: ganditi-va ce impact are majorarea atat de substantiala in mediul public fata de cei care raman sa lucreze in privat, ce presiune formidabila pe antreprenori. Cred ca ne jucam cu focul.

Rep: As vrea sa discutam despre capacitatea ANAF de a respecta programul incasarilor la buget. Realizarile pe primele 6 luni au fost criticate si de Sorin Grindeanu…

Gelu Diaconu: Da, dar le-a criticat la plecarea din Guvern.

Rep: Noi am avut informatia ca Grindeanu a vrut sa-l schimbe pe seful ANAF, Bogdan Stan.

Gelu Diaconu: E reala.

Rep: Dar seful ANAF arata in urma cu cateva zile intr-un comunicat de presa indeplinirea tintelor de incasari. De ce spuneti ca ANAF performeaza mult mai prost?

Gelu Diaconu: Nu spun eu, spun cifrele. De la jumatatea anului 2016, cifrele colectarii ANAF au devenit secrete. E absolut inadmisibil, pentru ca sunt bani publici.

Rep: Colectarea e publica raportata la anul trecut, dar nu la program.

Gelu Diaconu: Eu am acces la aceste date, oricat le-ar ascunde ei. Exista o mare certitudine: veniturile administrate de ANAF, cele asupra carora ANAF poate actiona cu propria capacitate de administrare – TVA, accizele, impozitul pe profit si partial impozitele cu retinere la sursa – inregistreaza scaderi evidente, atat fata de anul trecut, dar mai ales fata de program.

Nu poti avea un TVA scazut fata de anul anterior – chiar daca cu un punct -, TVA fiind o taxa de consum, o crestere a consumului cu 10% in retail, si o colectarea mai mica a TVA decat anul trecut.

Rep: Care e explicatia?

Gelu Diaconu: Evaziunea, nimic altceva.

Rep: ANAF nu mai combate evaziunea?

Gelu Diaconu: Eu nu stiu daca se mai duc sau nu, as putea fi subiectiv, dar evaziunea e cauza.

Rep: E vorba de mica evaziune sau marea evaziune?

Gelu Diaconu: Acesta a fost un repros care mi s-a adus, ca m-as fi indreptat doar impotriva celor mici, buticarilor.

Rep: Si noi am scris in acea perioada ca au existat momente in care ANAF a apasat prea tare pe acceleratie.

Gelu Diaconu: Atat cat am apasat atunci pe acceleratie, 60% din acel spor de aproape 4 miliarde de euro s-a obtinut de la contribuabilii mici si mijlocii din zona Bucuresti-Ilfov. Si azi s-ar putea obtine un supliment de venituri de minim 5% fata de ce e programat din combaterea evaziunii la firmele mici si mijlocii care detin o pondere de circa jumatate din veniturile bugetare. Adica exact ecartul care lipseste din executia bugetara.

De ce nu putem lua acei 5% de la marii contribuabili? Pentru ca reforma Directiei Mari Contribuabili, si cu largul concurs al lui Ionut Misa, a fost blocata, daca nu cumva ne-am intors in anii 2010. Ca sa poti preveni planificarea agresiva, transferul de preturi, toate celelalte mijloace rafinate ale marilor contribuabili, trebuie sa reformezi sistemul administrarii, or nu eram pregatiti. Nevoile colectarii sunt de moment, si am ales pentru inceput zona pe care puteam presa pentru cresterea conformarii.

Rep: Dar ea suna cinic.

Gelu Diaconu: Da, dar concomitent noi construiam capacitatea administrativa necesara administrarii marilor contribuabili.

Rep: Sa revenim la colectarea veniturilor. Spuneti ca evaziunea e principala cauza…

Gelu Diaconu: Performanta slaba la colectarea TVA si accizelor au ca certa cauza evaziunea. Daca vreti, iesim acum in oras, eu am puncte fixe. La semafor ma opream si ma uitam; spre exemplu la placintaria din Dristor se mai da bon fiscal? Sau trecand prin complexul Europa, evaziunea a revenit. Alt exemplu: colegul dvs. Dan Tapalaga a realizat un reportaj cu maxi-taxi de langa Bucuresti, iar cel care devoala ce se intampla cu gentile de bani zilnice spunea „Am avut o totusi scurta perioada cand purtam case marcat mobile” – era in perioada cand noi presam. Credeti ca era gresit?

Domnii de la ANAF realizeaza programul pe seama amanarii ratelor de rambursare a TVA, cum au facut si luna asta. Azi (vineri, 30 iunie – n.red.) fac selectia pentru restituirea TVA, desi trebuia sa dea prima rata pana pe 15 iunie. Au vazut azi ca, presand pentru devansarea virarii dividendelor de la companiile de stat, se apropie de realizarea programatului. Dar e o fotografie de moment.

Rep: Adica spuneti ca de fapt dinamica incasarii e descrescatoare.

Gelu Diaconu: Categoric. Si Sorin Grindeanu stia, de asta l-a razbit pe scarile guvernului la plecare si a spus-o.

Din pacate, cunoscand cine a preluat conducerea la ANAF Bucuresti – cei care au generat cresterea de 60% au fost schimbati – au plasat o gasca ce provine preponderent din Inspectia Fiscala. Si aici intervine o alta discutie, nu sunt la fel de priceputi ca cei de la administrarea fiscala propriu-zisa.

Rep: Spuneti ca scaderea incasarilor e data de cresterea evaziunii fiscale. Care sunt motivele? Nepricepere subita, inchide ANAF ochii, scaderea capacitatii administrative ANAF, comanda politica?

Gelu Diaconu: N-as merge pana acolo, nu pot acuza fara sa am informatii. Sursa raului e 2016. S-a venit cu o abordare corecta teoretic, dar care nu era propice pentru acea etapa in reorganizarea ANAF: „e o prea mare presiune pe contribuabil”. Au fost excese, dar au fost foarte putine, care au stricat imaginea institutiei. Numai ca procesul in sine era benefic.

Mai mult: in 2016 tot ce a insemnat proceduuri de achizitii de tehnica de calcul, soft, licente – totul a fost oprit. De ce? Doi vicepesedinti, cu presedintele in frunte, au fost implicati in doua bazaconii de dosare – intre timp unul a obtinut o achitare in prima instanta, la ceilalti doi s-au intors dosarele la procurori. Un al vicepresedinte era suspect intr-un alt dosar, care din fericire s-a oprit la parchet.

In situatia in care decapitezi instantaneu conducerea institutiei pe motive fabricate sau inventate, reactia pe moment a celor 30-40 de oameni importanti din management e de a nu-si mai asuma decizia. Asta s-a intamplat in 2016. Pur si simplu s-a paralizat ANAF. Antifrauda a devenit extrem de retinuta in actiuni, Inspectia Fiscala (care si-asa nu e suficient de protejata fata de eventuale erori in constatare) a devenit la fel de reticenta, mesajul public era „imblanziti presiunea”, si s-a ajuns la situatia pe care am anticipat-o. Daca vreti, pentru incapacitatea actuala a ANAF, mai vinovati sunt cei din 2016 decat cei de acum. Ce le reprosez celor de azi? Ca au promovat pe functii de conducere personaje pe care eu le consider, si ma bazez pe informatii, dubioase.

Rep: Dati-ne exemple.

Gelu Diaconu: Nu va pot da nume, pentru ca m-ar supune unui proces, si am destule.

Rep: Totusi nu cred ca o inhibitie la nivelul conducerii poate determinare o scadere a nivelului institutiei. De ce eu, ca inspector fiscal, sa nu ma duc peste firma de maxi-taxi?

Gelu Diaconu: 3-4 luni au durat pana s-au pus pe functii alte persoane, unii – personaje dubioase. Sunt directii extrem de importante care practic au fost decimate. Cea mai importanta directie din punct de vedere al modernizarii, Directia Preturi de Transfer, e intr-o stare jalnica. Dorinta de a promova un personaj dubios acolo, care ar fi creat in lant un post vacant pentru sotia unui vicepresedinte, a distrus…

Rep: Cand s-a intamplat?

Gelu Diaconu: Acum cateva saptamani. Exemple similare sunt zeci. E o realitate care influenteaza performanta institutiei. Lucrurile acestea le stia dl Grindeanu.

Rep: Va asteptati la o schimbare la conducerea ANAF?

Gelu Diaconu: Logica elementara o cere. Si nu cred, oricate odgoane l-ar lega pe seful ANAF de decidenti politici influenti, ca cineva nu va lua aceasta decizie. Eu am fost de 2-3 ori in situatia de a ma schimba premierul Ponta. Se vorbeste ca Diaconu e omul lui Ponta, nici vorba – ii eram foarte antipatic pana cand nu am avut rezultate. E o functie care depinde strict de rezultatele obtinute.

Problemele de infrastructura ale ANAF

Rep: Ati vorbit de problemele de personal, de politica fiscala. Exista si alte probleme la ANAF, de infrastructura? Acum cateva saptamani a izbucnit problema sistemului informatic

Gelu Diaconu: De departe, cea mai mare problema a ANAF e sistemul informatic. In anii 2009-2012 – o sa va surprinda, chiar coincide cu perioada Blejnar – au fost facuti cei mai importanti pasi pentru informatizare. Am ajuns de la discheta la depunerea online a declaratiilor. Numai ca, concomitent, ar fi trebuit ca sistemul informatic sa fie dezvoltat si pe partea de hard, si pe partea aplicatiilor. Sunt peste 270 de aplicatii care functioneaza interconectat. Structura sistemului e descentralizata la nivelul unitatilor de administrare, care folosesc programe diferite.

Acest demers de achizitionare a unei solutii informatice integrate, prin programul finantat de Banca Mondiala, initiat de guvernul Ungureanu – nu e meritul lui Diaconu sau al altor personaje, noi doar am asigurat continuarea – era absolut necesar. Am parcurs etapele, concomitent cu Banca Mondiala, eram cu o intarziere de circa 6 luni cand am parasit functia, o intarziere rezonabila data fiind complexitatea procesului.

Dar ca sa poti inlocui o solutie informatica cu alta moderna, erau cateva preconditii de realizat. Prima – constructia unui nou centru de date. Actualul centru de date, care arata ca o hala CAP cand am venit eu, e intr-o cladire cu regim juridic neclar si careia niciodata nu i se elibereaza macar o autorizatie de constructie pentru o reparatie capitala. A doua preconditie, pe care am realizat-o, era rescrierea tuturor proceselor de administrare si fixarea matricii generale a sistemului fiscal. A treia insemna o noua arhitectura a sistemului propriu-zis, aplicatia SIAC (sistemul informatic de administrare a creantelor), nucleul dur al sistemului. In februarie 2016, cand am plecat eu, acest SIAC, pe care il aplicasem in doua unitati de administrare in faza pilot, care prevedea in principal centralizarea bazelor de date – nu una la Vaslui si alta la Calafat, a dat rateu.

Rep: A fost o solutie interna sau cumparata?

Gelu Diaconu: Nu, solutie cumparata cu provideri renumiti. Vorbim de firme reputate, Ernst&Young si BULL SAS. Ajunsesem la o intelegere cu ei, dar cu rezerva unui litigiu, sa il faca functional. Incasasera o suma mare de bani. Nimic nu s-a mai facut de atunci. In ce priveste sediul care sa adaposteaza aceasta infrastructura informatica, facusem un studiu de fezabilitatea pentru amplasarea in curtea STS, unde exista infrastructura-suport, o zona protejata, primisem terenul, nu faceam pe un deal undeva.

Eram intr-o faza avansata, facusem tema de proiectare. Studiul de fezabilitate, o estimare grosiera, arata ca era necesara o suma de 35-40 de milioane de euro. Pentru complexitatea unui asemenea sistem, suma e sau nu e mare; intr-un oras de provincie s-a cheltuit mai mult pentru schimbarea trotuarelor si bordurilor. Insa in nebunia controalelor DNA, care a incarcat sute de dosare de achizii, acest proces s-a blocat, astfel incat programul cu Banca Mondiala a fost prelungit cu 2,5 ani; echipamentele sunt acum uzate moral, incarcate la maximum, fara licente de functionare.

Rep: Inteleg ca sunt probleme si cu scanerele de la vami. Stiti ceva despre asta?

Gelu Diaconu: Nici unul nu functioneaza. Toate trebuie reautorizate de CNCAN. Unele au resursa nucleara epuizata. Am avut un acord-cadru de mentenanta, dar a venit Curtea de Conturi in 2015, a considerat ca sunt neclaritati in operatiunile prevazute in procedura de mentenanta – proceduri foarte tehnice – mi s-au parut complet exagerate opiniile Curtii de Conturi. De la acel moment nimeni nu a mai initiat proceduri noi. In acest timp, nu au mentenanta si nu functioneaza.

Rep: Nici unul?

Gelu Diaconu: Nici unul din cele peste 20.

Rep: Si cum se mai supravegheaza frontiera?

Gelu Diaconu: Ganditi-va ca gestionam frontiera externa a UE. Suntem in proximitatea unor zone de conflict unde se vorbeste chiar de comert cu material nuclear. Asta e situatia. Probabil se va initia un nou proces de autorizare, dar va dura. Toti cei 2-3 lucratori specializati, autorizati CNCAN, au fost supusi unor presiuni si hartuieli ca nu cred ca mai semneaza nimic. Sa vedem cum vor iesi din aceasta situatie.

Rep: La ce alte structuri sau zone din ANAF sa ne uitam cu atentie?

Gelu Diaconu: Noi am inceput transformarea, regionalizarea a fost benefica. Apoi ne-am concentrat pe crearea Antifraudei. Apoi pe programul cu Banca Mondiala si etapizarea achizitiilor in IT. Incepusem o usoara reforma in Inspectia Fiscala, dar n-am reusit mare lucru. Am reusit sa-i scot cat de cat din zona de control TVA – durata medie de rambursare era peste 180 de zile, am adus-o la 30 de zile.

In Inspectia Fiscala, sumele respinse la rambursare, ca sa aveti reprezentarea dezastrului, reprezinta 1-2% din sumele solicitate. Si aici folosim 3.500 de oameni. Cooperativa munca in zadar. Un proces de rutina. Agentul economic e tinut 6 luni in control pentru asta. Actuala formula de conducere a ANAF provine doar din Inspectia Fiscala, greu de crezut ca vor fi de acord cu ce spun eu. Maximum 1.500 din ei ar trebui sa ramana la inspectie, cu conditia ca un cadru fiscal – si e recomandarea FMI – de a-i scoate de sub raspunderea unei eventuale erori profesionale. Ei au permanent deasupra capului sabia lui Damocles.

Suntem singura tara din lumea civilizata, confirm FMI, unde Curtea de Conturi se imixtioneaza, impunand ce sa fie controlat si ce nu, practic presand asupra acestor inspectori. Si atunci, dintr-o precautie excesiva, il hartuie si pe contribuabil, iar rezultatul e nesemnificativ.