INTERVIU Jan Gehl, designer de orase: Bucurestenii au o idila cu automobilul, iar pietonii sunt tratati foarte rau. Va trebuie o politica de reducere progresiva a locurilor de parcare

Cum reactioneaza oamenii cand strazile pe care circulau cu masina devin pietonale? Ce masuri ar trebui luate pentru ca Bucurestiul sa devina o metropola civilizata? De ce strazile tot mai mari si mai largi din orase nu rezolva problema traficului? Cum sunt tratati de fapt bucurestenii? Raspunsul la aceste intrebari il primiti de la unul dintre cei mai mari designeri de orase din lume, arhitectul Jan Gehl.

• Jan Gehl este profesor de design urban la Scoala de Arhitectura din cadrul Academiei Regale Daneze de Arte Frumoase din Copenhaga. Totodata, este asociat in biroul „Jan Gehl Architect”, birou care a facut strategii urbane si a regandit spatii publice de pe 6 continente, transformand orase de cosmar, din punct de vedere al traficului si poluarii, in locuri minunate. Printre cele mai importante realizari ale sale se numara regandirea spatiilor publice din Melbourne si transformarea metropolei dintr-un loc aglomerat si haotic in cel mai frumos oras din Australia. In Europa a lucrat pe spatiile publice din Londra, Copenhaga, Dublin, Belgrad, etc. In SUA a gandit regenerarea urbana a celebrului bulevard Broadway. Saptamana trecuta, Jan Gehl a venit la Bucuresti pentru a lansa editia in limba romana a cartii „Viata intre cladiri”, editata de IglooMedia. Vezi aici toate proiectele realizate de Jan Gehl Architects.

Reporter: Cum definiti spatiul public? Care sunt caracteristicile unui spatiu public de calitate?

Jan Gehl: Trebuie sa imi cititi cartea, ca sa aflati. Are un numar de calitati fundamentale pe care trebuie sa le bifezi, sa fii sigur ca sunt prezente. Stiu o multime de exemple in lume, daca faci treaba buna intr-un spatiu public, atunci oamenii vor veni acolo si vor incepe sa se bucure de loc. Pentru ca este un lucru asa de universal incat daca esti sigur ca aceste lucruri sunt organizate, oamenilor le va placea sa vina acolo. E atat de simplu.

Reporter: Care este parea dumneavoastra despre spatiile publice din Bucuresti?

Jan Gehl: Sunt cateva parcuri foarte frumoase, si cateva oaze verzi, dar in general, in Bucuresti, oamenii sunt tratati foarte foarte rau. Aveti nevoie de o cosmetizare foarte puternica pentru ca Bucurestiul sa devina un oras mai uman, mai orientat spre oameni. Este ca un oras din tarile in dezvoltare, care nu sunt printre cele mai placute orase din lume. Au permis parcarea masinilor pe trotuare si condusul nebunesc in locuri unde circula oamenii. Foarte putin loc pentru pietoni. Acest oras este condus de trafic.

Reporter: Ce masuri ar trebui sa ia primaria din Bucuresti pentru a imbunatati situatia?

Jan Gehl: Sunt atatea exemple din care puteti alege: Copenhaga, Melbourne, New York, Lyon, Strasbourg. Ceea ce se intampla acum in Bucuresti este foarte anacronic. Este o idila timpurie cu automobilul. Il aveti de 20 de ani si inca nu ati invatat sa traiti cu el. Alte orase au avut si ele astfel de practici, dupa care au spus stop. Trebuie sa ne luam inapoi orasul, sa echilibram situatia. Si au aplicat tot felul de politici.

Puteti gasi exemple de dirijare inteligenta a traficului. Dupa care vine transportul public. Sa va asigurati ca strazile nu invita la folosirea masinii. In Copenhaga, conditiile de trafic au devenit din ce in ce mai grele, iar acum tot mai putina lume foloseste masina. Spre exemplu, familia mea nu ia niciodata masina deoarece este foarte complicat. Este mult mai simplu sa iei autobuzul sau trenul.

Herald Square, dupa regandirea Broadway-ului

Foto: Igloo

Reporter: Ce parere aveti de faptul ca Primaria din Bucuresti construieste in 2011 o artera de circulatie (Diametrala Buzesti-Berzei) care incurajeaza traficul in centrul orasului?

Jan Gehl: Este de moda veche. Nu se iau in considerare timpurile in care traim, ca trebuie sa facem ceva cu schimbarile climatice, implicatiile asupra sanatatii oamenilor, ca trebuie facut ceva sa facem orasul mai bun pentru locuitorii sai. Pentru ca si oameni batrani traiesc in oras, iar copiii trebuie sa se joace, sa mearga la scoala. In societatea voastra este privilegiat un grup mic de adulti care prin utilizarea masinilor personale defavorizeaza celelalte grupuri din societate: persoanele in varsta, copii, persoanele cu handicap, etc. Este o modalitate invechita de a aborda politicile urbane! As adauga, lipsita de maturitate!

Reporter: Cu ce alt oras unde ati lucrat puteti compara Bucurestiul?

Jan Gehl: Consider ca problemele pe care le aveti aici sunt specifice tuturor oraselor Est – europene. Asemeni celor din Polonia, tarile baltice, Republica Ceha, Slovenia sau Serbia. In toate aceste tari, unde datorita acesului redus la automobil pana in 1990 a urmat o explozie a masinilor, o epidemie, cu impact major asupra traficului si vietii urbane. Cu siguranta in zece ani de acum inainte veti vedea o miscare in vederea rezolvarii tuturor acestor aspecte. Inclusiv Los Angeles si Australia au luat masuri radicale in vederea reducerii traficului auto. Dupa cum stim, zilele cand benzina era ieftina sunt deja duse. O sa vedeti aceste schimbari datorita faptului ca in urmatorii zece ani situatia va fi mult mai dificila, in absenta implementarii acestor masuri.

Reporter: Bazat pe experienta d-voastra, ce solutii rapide ar putea fi aplicate pentru transformarea Bucurestiului intr-un oras mai bun, mai uman?

Jan Gehl: Prima solutie rapida este aceea de a interzice parcarea pe trotuar, pentru ca este total impotriva circulatiei pietonilor. A doua, este sa va asigurati ca sistemul de benzi de biciclete functioneaza. In al treilea rand, o politica de reducere progresiva a locurilor de parcare. Dar interzicerea parcarii pe trotuar este fundamentala. Daca nu ai unde parca, nu vei mai folosi masina.

Reporter: Cum au inteles politicienii din alte tari necesitatea implementarii unor astfel de proiecte?

Jan Gehl: Au vazut vazut cum functioneaza in alte orase deoarece tot mai multe orase au ales aceasta cale, iar imbunatatirile rezultate sunt cel mai bun argument. Adevarul este ca toate aceste solutii sunt acesibile. Important este sa incepi, la scara mica sau la scara mare. Pentru ca celalalt drum duce spre nicaieri.

Rep: Care este orasul unde ati realizat cele mai complexe proiecte?

Jan Gehl: Orasul unde s-au intamplat cele mai extraordinare lucruri este Melbourne. Era unul dintre cele mai plictisitoare si neplacute orase si a devenit una dintre cele mai interesante metropole din lume. Este placut pentru locuitorii sai (liveable), economia s-a dezvoltat, calitatea aerului s-a imbunatatit. Este minunat sa mergi la Melbourne. Este cel mai bun oras din Australia.

Acesta este cel mai mare proiect in care am fost implicat, dar un alt proiect care imi place foarte mult este o piata in Amman, Iordania, amplasata deaupra orasului. Era o locatie anterior ocupata de parcari si cladiri abandonate, gunoi. A fost convertita intr-un spatiu public minunat, care ii atrage pe locuitori. Merg acolo seara, se bucura de racoare, se uita la peisaj. Un oras unde se pot juca copiii in strada. Acest fel de munca imi place mie.

Reporter: Spuneti-ne mai mult despre Melbourne. Ce fel de masuri ati implementat acolo?

Jan Gehl: Am decis ca Melbourne este un oras cu trotuare, si in Melbourne se merge pe jos. Am decis sa largim trotuarele in tot orasul, pe ambele parti ale strazii. Am folosit pavaje de calitate din granit, am plantat copaci si am amplasat mobilier urban si obiecte de arta, ca spatiile sa devina atractive. De asemenea exista un regulament foarte strict vizavi de prezenta spatiilor comerciale. Trebuie sa fie spatii comerciale atractive, pe care nu le poti inchide la orice ora. In paralel, s-a diminuat circulatia auto si s-a dezvoltat reteaua de transport pe sine. Orasul a devenit mai curat. Se planteaza anual 500 de copaci.

O alta problema era ca centrul orasului nu era suficient populat. Au invitat si universitati in centrul orasului, crescand astfel numarul celor care muncesc si traiesc acolo. In zece ani, numarul celor care muncesc si locuiesc in centrul metropolei a crescut de zece ori. In urma implementarii acestor masuri, numarul celor care merg pe jos a crescut ziua cu 40 la suta, noaptea cu 10 la suta. Activitatea comerciala de pe arterele pietonale a crescut cu 300 la suta. Melbourne a devenit 3 ani la rand cel mai locuibil oras din lume. Acum Sydney ii urmeaza exemplul. Acum australienii spun „Let’s Melbuornize!”.

Reporter: Care au fost cele mai mari provocari pe care le-ati intampinat in proiectele d-voastra?

Jan Gehl: Cred ca afost conservatorismul. Oamenii spuneau ca asta nu se va intampla niciodata in orasul lor. Spuneau: avem nevoie de trafic, avem nevoie de masini, ceea ce este gandire de moda veche. Dar comunitatile crescand din ce in ce mai mult, atitudinea devine de secol XXI. Realizeaza ca nu mai putem folosi masinile asa cum am facut-o in ultimii 50 de ani deoarece se diminueaza drastic calitatea aerului, ne vom ingrasa, creste pretul petrolului. Nu mai putem folosi aceste tehnologii care sunt deja invechite. Trebuie sa facem mult mai mult. Unele orase deja au inceput.

Reporter: Cum s-a schimbat calitatea vietii in orase dupa implementarea proiectelor d-voastra. Cum s-au imbunatatit conditiile de trafic?

Jan Gehl: La inceput este o imbunatatire graduala, dar peste timp devine una majora. Ca si in orasul meu de resedinta, Copenhaga, unde am locuit in ultimii 50, si cand m-am trezit dimineata am vazut ca in fiecare zi se imbunatatea. Este extraordinar sa traiesti intr-un oras unde vezi imbunatatiri de la o zi la alta. Din ce in ce mai bine pentru biciclete, pentru pietoni, mai bine pentru transportul public si un pic mai inospitalier pentru traficul auto.

Reporter: Aveti cifre?

Jan Gehl: In 1962 cand s-a inceput pietonalizarea strazilor in Copenhaga, toata lumea a protestat. Au zis ca noi nu suntem italieni sa mergem cu bicicleta, ca e prea frig, ca va dauna afacerilor. In urmatorii ani s-au razgandit. S-a redus treptat numarul de parcari, s-a limitat numarul de masini care puteau intra in centrul orasului. Daca nu ai unde parca, nu vii cu masina. In 2002 primarul din Copenhaga se plangea ca sunt blocaje pe benzile de biciclete. In ultimii zece ani numarul biciclistilor s-a dublat, iar acum 37 la suta din populatie foloseste bicicleta pentru a merge la munca in fiecare zi. Si planuiesc sa ajunga la 50 la suta. Sunt foarte aproape de a atinge acest obiectiv. Pe anumite strazi sunt intre 30.000-40.000 de biciclete pe zi. Este mai mult un oras al bicicletelor decat al masinilor. Asta se intampla de 15 ani. Oamenii prefera sa isi foloseasca muschii pentru transport, daca li se permite si nu risca sa fie loviti de masini, intr-un oras nepoluat. E un lucru minunat.

Reporter: Cum au reactionat oamenii din diverse orase cand ati transformat strazile in pietonale?

Jan Gehl: Acum 50 de ani cand am inceput, au fost reactii foarte puternice, mai ales din partea comunitatii de afaceri. Acum reactia nu este atat de puternica deoarece sunt atat de multe exemple de implementare benefica. Si daca nu ar fi bun pentru afaceri si comert, economia capitalista nu ar fi continuat in directia asta si s-ar fi intors la masini. Daca nu s-au intors, asta demonstreaza ca este bun pentru economie. Tocmai am fost implicati in doua proiecte, unde doua mari piete au fost transformate in pietonale, iar magazinele au inregistrat o crestere de 71 la suta.

Cum trebuie sa fie orasele moderne:

– pline de viata

– atractive

– sigure

– sustenabile

– nepoluate

Jan Gehl

Reporter: Am vazut ca ati implementat un semenea proiect si in NYC. Care a fost reactia oamenilor?

Jan Gehl: A fost una favorabila. In New York 2 strazi in plus insemnau 20 la suta mai mult trafic. Doua strazi in minus insemnau cu 20 la suta mai putin trafic. Decizia a fost simpla.

Reporter: Ce face orasele placute pentru oameni?

Jan Gehl: Pot sa va spun o istorie din Vietnam, Hanoi. Am cunoscut o doamna vietnameza care lucra cu ambasada daneza. Ea fusese in Copenhaga pentru o intalnire si a spus ca in Danemarca este un babyboom pentru ca sunt atat de multi copii pe strazile orasului. Iar eu am spus nu, voi aveti un baby boom in Vietnam, nu noi. In orasul nostru, putem aduce copii in strada. Putem duce copii cu bicicleta la scoala, putem merge pe jos cu copii la scoala. Si in societatea noastra vezi o multime de copii datorita faptului va avem strazi frumoase. In societatea noastra tinerii si batranii pot folosi spatiile publice. Asta inseamna pentru mine un oras placut pentru locuitorii sai.

Reporter: Un mesaj pentru cititorii HotNews.ro?

Jan Gehl: Vazandu-va orasul, consider ca oamenii politici, cat si urbanistii v-au inselat. Aveti un oras foarte frumos, dar care a fost ruinat printr-o serie de decizii egoieste, favorizand un grup mic de oameni. Cred ca puteti avea o politica urbana mai echilibrata sutenabila si orientata catre locuitorii orasului. Asta este ceea ce va doresc! Si sunt sigur ca o veti obtine deoarece timpul lucreaza foarte mult pentru asta. Toate lucrurile astea apartin anilor 70. Voi ati ajuns acolo mai tarziu.