INTERVIU Polițele RCA false nu sunt singurele înșelătorii din asigurări. Fraudele ar putea depăși anual valoarea de 50 milioane de euro, spun experți în antifraudă

Cazul poliței RCA false emise în numele Astra Asigurări, firmă în faliment de 4 ani, de către un broker radiat acum 2 ani, situație semnalată recent de HotNews.ro, nu este singular în industria de asigurări. Falsificarea polițelor RCA este doar unul dintre cazurile de înșelătorii din acest sector, unde fraudele sunt estimate la peste 50 milioane de euro anual, susține într-un interviu HotNews.ro Mihai Agusoaiei, fost șef servicu accidente și cercetări penale în Direcția generală de poliție a Municipiului București, în prezent secretar general al Asociaței de Cooperare Antifraudă in Domeniul Asigurărilor.

HotNews.ro a prezentat recent cazul unei polițe RCA false emise în numele Astra Asigurări, firmă în faliment de 4 ani, de către un broker radiat acum 2 ani.

Am cerut detaii privind numărul de cazuri similare atât de la Poliția Română, cât și de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și vom reveni cu răspunsurile acestora imediat ce le vom primi.

Mihai Agusoaiei, expert antifrauda

Foto: Arhiva personala

În același timp, am luat legătura cu o organizație antifraudă înființată chiar luna trecută, pentru a afla mai multe despre fenomenul fraudelor în asigurări.

Asociația de Cooperare Antifraudă în Domeniul Asigurarilor (ACADA) a fost înființată în data de 10 iunie 2020 și ar reuni, conform datelor proprii, specialiști din domeniul asigurărilor – specialiști antifraudă, ingineri auto, juriști, experți auto, precum și alte persoane specializate care au legatură cu piața de asigurări.

Răspunsurile acestei Asociații la întrebările HotNews.ro au fost formulate de către Mihai Agusoaiei, fost șef servicu accidente și cercetări penale în Direcția generală de poliție a Municipiului București, în prezent secretar general al ACADA.

HotNews.ro: Este un fenomen în asigurări falsificarea polițelor RCA? Motivați răspunsul

Mihai Agusoaei, secretar general ACADA: Putem afirma că acest tip de exemplu poate fi considerat un fenomen. De-a lungul timpului, în activitatea desfășurată de către membrii noștri care activează în piața de specialitate, au fost identificate numeroase astfel de cazuri de falsificare a polițelor de asigurare.

HotNews.ro: Puteți da alte exemple de polițe RCA false? Ce alte tipuri de polițe false mai sunt?

Mihai Agusoaei, secretar general ACADA: Da, putem da exemple. În activitatea noastră am întâlnit situații de acest fel, însă din considerente legate de limitările legislației, prezentarea unor astfel de polițe este destul de greu de realizat, dar vom încerca să vă prezentăm și alte astfel de cazuri, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Polițe false identificate în mod frecvent sunt și politele de tip CMR, emise pentru răspunderea transportatorilor de mărfuri și bunuri.

HotNews.ro: Ce alte fraude mai sunt in asigurari? Aveți un top/statisticiă privind fraudele în asigurări? Care ar fi valoarea fraudelor?

Mihai Agusoaei, secretar general ACADA: Fraudele existente la nivelul pieței de asigurări din România se regăsesc atât în zona de vânzare a produselor de asigurare, iar aici ne referim la exemplul din articol, cât și altele similare, dar și în zona de daune, în special în cazul daunelor auto tip Casco și RCA, acestea fiind de notorietate. Desigur fraude există și în cazul asigurărilor de tip property, sănătate, etc.

Nu există un top și nicio statistică clară la nivelul pieței. Au existat însă voci de-a lungul timpului care au vehiculat tot felul de procente. Noi considerăm că un procent care ar putea fi acceptat/vehiculat ca și fraudă detectată de companii s-ar situa undeva în jurul unui procent de minim 5% din daunele plătite, la care se adaugă alte fraude nedetectate, cat și un procent destul de greu de estimat din sfera vânzării de contracte falsificate, bani încasați de către diverse persoane din prime și nedecontați către companiile de asigurări, etc.

Dacă facem un exercițiu simplu și încercăm să ne raportam la totalul despăgubirilor din piață (conform raportului oficial al ASF aferent anului 2018) o să constatăm că frauda în asigurări ar putea depăși ușor valoarea de 50 milioane de euro, situație care ar trebui să ne dea serios de gândit.

Cele mai frecvent întâlnite sunt cu siguranță fraudele din zona RCA, inclusiv situațiile de abuzuri și derapaje generate de legislația actuală din acest segment de asigurări.

Sunt mai multe tipologii de fraude, pornind de la încercările de fraudare (pe care le putem numi și de ocazie și care sunt generate de lipsa unui contract de asigurare valabil, în special RCA, schimbarea vinovăției în favoarea părții care suferă avarii semnificative sau transferarea vinovăției către auovehiculul deținător de polițe CASCO), trecând la fraudele săvârșite de așa-ziși “profesioniști”, care de multe ori sunt constituiți și în grupuri de persoane, care activează în intereseul fraudării companiilor și care, pe lângă frecvența ridicată de producere a daunelor, săvârșesc și fraude complexe, speculând fie vulnerabilitățile unor companii, fie lipsa unui cadru legislativ care să sancționeze dur astfel de fapte, a unor protocoale de colaborare între companiile de asigurare și anumite autorități care, fie anchetează sesizările venite din piață, fie pot oferi informații importante cu privire istoricul unor vehicule implicate în evenimente, etc la anumite fraude mici prin care păgubitul/presupusul păgubit dorește să obțină în mod fraudulent o despăgubire și/sau o valoare mai mare a despăgubirii, până la fraude complexe care implică grupuri organizate specializate pe fraudele în asigurari, cu atoturisme scumpe, mai multe părți implicate, în care sunt angrenate persoane din toate zonele conexe: agenți de asigurare, clienți, constatatori, unități reparatoare, etc.

Dacă ne referim și la situațiile generate de abuzuri sau alte derapaje care sunt favorizate de anumite prevederi legislative, cu siguranță procentul și cifrele absolute cresc substanțial. Cu uimire asistăm la tarife de 400, 500 și chiar 900 RON/oră, tarife care le depășesc cu mult pe cele practicate de către reprezentanțele/dealerii producatorilor de autovehicule.

La cele de mai sus se pot adăuga și derapajele privind închirierea de autovehicule pe timpul reparației, unde tarifele pracaticate de unitățile reparatoare, care mai nou s-au autorizat și în acest domeniu de activitate, ajung la cifre astronomice, chiar și de zece ori mai mari decât prețurile practicate de către firmele cunoscute în segmentul de rent-a-car, nemaivorbind și de faptul că sunt cazuri în care aceste servicii apar doar pe hârtie, fără ca pagubiții să beneficieze în realitate de astfel de servicii.

Urmează fraudele în zona de CASCO, unde vorbim de binecunoscutele daune totale, evenimente regizate, epave reparate în diverse locații dubioase și repuse în circulație cu afectarea siguranței cetățenilor, dar și alte situații care vor face obiectul unor comunicari ulterioare.

HotNews.ro: Cum ar trebui sa se protejeze consumatorii si ce trebuie sa faca după ce au descoperit ca au fost victimele unei fraude/înșelăciuni?

Mihai Agusoaei, secretar general ACADA: În primul rând trebuie să existe transparență din partea tuturor părților implicate, atât în procesul de vânzare, cât și în cel de despăgubire. În al doilea rând, considerăm că este necesară o mai mare implicare și din partea consumatorilor, care ar trebui să reacționeze pe măsură, pentru ca toate fraudele și derapajele din piață sunt direct resimțite și de către aceștia.

În acest sens, companiile de asigurari au creat și canale de comunicare specifice, unde se pot semnala astfel de cazuri (ex: semnaleaza o frauda, antifrauda@numecompanie, etc), companiile asigurând protecția identității, cât și a expunerii clienților în cazul unor astfele de informari.