INTERVIU Seful TVR, Alexandru Lazescu: Televiziunea publica se afla intr-o situatie financiara critica
Conducerea TVR isi schimba strategia de publicitate si intocmeste un plan prin care urmareste sa externalizeze o parte dintre activitati, lucru care ar urma sa se simta si in randul numerosilor angajati ai institutiei. Intr-o institutie impovarata de contractele cu UEFA sau NBC Universal, unde sindicalistii spun ca taierea bonurilor de masa este un „abuz” si in care se iau inca prime de vacanta, conducerea poate interveni la doar la 15% din costurile televiziunii, spune presedintele-director general Alexandru Lazescu intr-un interviu pentru HotNews.ro. El explica si de ce nu a organizat mai devreme concursul pentru sefia stirilor, unde Rodica Culcer a ramas interimar, desi a ajuns la varsta pensionarii.
Potrivit acestuia, pe primul semestru deficitul TVR s-a ridicat la 53 de milioane de lei. Deficitul pentru primul semestru al anului trecut, cand in functie se afla Alexandru Sassu, se ridica la 77 de milioane de lei, dar Televiziunea publica a incheiat 2010 cu un deficit total de 162 de milioane de lei. Acum, „situatia este critica”, spune Alexandru Lazescu. El explica in interviu unde poate si unde nu poate sa intervina pentru limitarea costurilor si ce masuri are in vedere pentru redresarea institutiei, in conditiile in care „e posibil sa apara o situatie in care se respinge raportul (de activitate al TVR in Parlament – n.r.) si plecam acasa”.
Ideile pe scurt:
- Televiziunea nu poate umbla, acum, nici la salarii, nici la contracte extrem de costisitioare precum cel pentru UEFA Champions League
- Actualul contract colectiv de munca ar putea fi contestat in instanta, dar „am fi intrat intr-un conflict care poate sa dureze doi-trei ani si de aceea nu am apelat la asta. Intre timp nu am fi rezolvat nimic”.
- „Eu nu am o sursa de bani de unde sa scot cateva zeci de milioane” pentru salarii compensatorii, in cazul unor disponibilizari.
- Cu NBC Universal „am ajuns intr-un anumit impas, a intervenit si aceasta actiune in justitie. Dorinta noastra e sa rezolvam in mod amiabil”
- Cea mai mare dificulate financiara este de departe cea legata de fotbal. (…) Fiecare meci din UEFA Champions League pe care il dam ne aduce o gaura de aproape jumatate de milion de euro.
- Cu regia Splendid Media „suntem practic intr-un conflict. Sunt circa sapte luni de zile de cand avem tot felul de discutii, avem si actiuni in justitie. Prioritar este sa recuperam sumele, sunt sume consistente pe care nu le-au platit. (…) Facturi in scadenta sunt in jur de 20 de milioane de lei.(…) Nu mai putem sa asteptam. Ei trebuie sa dea un raspuns pana vineri (23 septembrie – n.r.), sa putem semna o tranzactie prin care sa avem un calendar de plati pentru recuperarea banilor.”
- „Daca ma intrebati pe mine, incerc sa merg pe un model care se generalizeaza in Europa, cu o entitate controlata de noi care sa faca vanzari (de publicitate). (…) Avem in vedere o companie care sa apartina Televiziunii Romane. (…) Trebuie sa discutam in Consiliul de Administratie, care se reuneste pana la sfarsitul lunii”
- Isi face probleme legate de faptul ca raportul de activitate al SRTv nu a fost votat inca in Parlament? „Degeaba imi fac sau nu-mi fac probleme. O sa vedem ce-o sa se intample. Eu incerc sa-mi fac treaba cum trebuie in conditiile date. Daca as sta permanent sub presiunea asta, ar insemna sa nu fac decat calcule si lobby toata ziua. E contraproductiv. Singurul lucru decent pe care ti-l permiti e sa-ti faci treaba cat poti.”
- La mai mult de 85% din costurile televiziunii nu am posibilitatea sa intervin
Rep: Cat de grava este, in septembrie 2011, situatia financiara a TVR, unde ati preluat mandatul cu un deficit de circa 77 milioane de lei la jumatatea anului trecut si ati incheiat anul cu un deficit mult mai mare?
Alexandru Lazescu: Situatia e critica. Imi dau seama ca e un discurs complicat. Lumea spune ca ai luat institutia cu un deficit mare, dar care a crescut de cateva ori in aceasta perioada, iar lumea te intreaba ce-ai facut. Ca sa explic situatia, am facut niste calcule si am constatat ca la mai mult de 85% din costurile televiziunii nu am posibilitatea sa intervin.
Am sa explic de ce. Exista doua mari categorii de costuri: salariile oamenilor – o categorie foarte mare – si tot felul de plati in baza unor contracte. Cele mai multe contracte sunt pe sport, dar mai sunt si pe filme.
Merge intreprinderea bine, merge rau, trebuie sa dai prima de vacanta, care se ridica la 85% din salariu
Nu poti umbla la salarii, pentru ca acolo sunt dificultati, e riscul unui conflict cu sindicatul, pentru ca in orice institutie de acest tip exista un contract colectiv de munca. Avem un contract extrem de generos pentru sindicate, semnat de fosta administratie. De exemplu, primele de vacanta nu mai sunt conditionate de situatia financiara a intreprinderii. Adica merge intreprinderea bine, merge rau, trebuie sa dai prima de vacanta, care se ridica la 85% din salariu. Ceea ce nu e in regula. Pentru ca la contractul colectiv de munca la nivel de ramura se specifica faptul ca poti oferi un astfel de bonus in functie de performanta, de capacitatea financiara. Daca nu ai bani, in mod normal ar trebui sa ai posibilitatea sa renunti la el.
La TVR nu e optional. Ceea ce in contractul la nivel de ramura era conditionat de situatia financiara a intreprinderii a fost transferat cu generozitate la nivelul contractului colectiv de munca semnat de fosta conducere…
Rep.: Cand a fost semnat contractul?
A.L.: In primavara anului 2010.
Rep.: Dupa ce a fost demisa fosta conducere?
A.L.: E undeva la limita. E o discutie intreaga si aici.
Rep.: Care e discutia?
A.L.: Contractul a fost semnat dupa ce a fost demis Consiliul de Administratie. A fost semnat de Alexandru Sassu in calitatea lui de director general, a fost semnat de ambele parti si inregistrat.
Rep.: Dar mai putea sa semneze el, daca era demis?
A.L.: Am intrebat avocatii. Ar trebui sa te duci in instanta pentru contestarea contractului – aceasta ar fi singura cale. Am fi intrat intr-un conflict care poate sa dureze doi-trei ani si de aceea nu am apelat la asta. Intre timp nu am fi rezolvat nimic, contractul ar fi fost in vigoare pana se pronunta instanta.
Dar, dincolo de aceasta, e chestiunea de fond. Au fost doua tipuri de prevederi deranjante din punctul meu de vedere: acest gen de eliminare a conditionarilor in functie de de situatia financiara, v-am dat exemplul primelor de vacanta; al doilea – maniera foarte generoasa de a oferi salarii compensatorii, se merge pana la 20 de salarii compensatorii, in functie de vechime.
Daca se face o restructurare in interiorul institutiei, in care sunt implicate mai mult de 30 de persoane, deci daca vrei sa reduci mai mult de 30 de posturi, trebuie sa le dai respectivilor salarii compensatorii. Media e de 15 salarii, dar se poate merge pana la 20. Ceea ce din start creeaza o mare problema. Pentru ca in general faci astfel de lucruri in momentul in care ai o situatie financiara critica. Daca mai scoti inca niste zeci de milioane de lei ca sa platesti deodata aceste salarii compensatorii, e clar ca nu ai de unde. Cand face statul chestiunea asta e mai simplu, ca de la buget gasesti o solutie. Cand esti intr-o institutie precum TVR, chit ca e o institutie publica… Eu nu am o sursa de bani de unde sa scot cateva zeci de milioane – admitand ca as fi demarat un astfel de proces.
Cert este ca acest contract de munca este valabil pana la inceputul lunii aprilie 2012. S-a semnat un contract pe doi ani de zile, normal ar fi fost pe un an – si s-a semnat cu prevederile pe care vi le-am spus.
- Pana la sfarsitul anului evaluam ce servicii putem externaliza
Rep.: Multi oameni, orice explicatie ar primi, gasesc foarte greu sa priceapa de ce raman atatea mii de angajati in televiziunea publica. De anul viitor, cand va fi introdus un nou contract, ce veti face asa incat sa puteti reduce din costurile de personal?
A.L.: Deja lucram pe un plan mai general. Va fi gata si vom putea lucra pe el cu destul timp inainte sa incepem sa-l aplicam. Cred ca pana la sfarsitul anului vom avea un plan de regandire a activitatii.
Am plecat de la situatia noastra, dar m-am uitat si la experienta altor televiziuni publice din Europa, de exemplu televiziunea din Irlanda. Unde au o maniera foarte inteligenta de a externaliza activitati. Pentru ca activitatile din televiziune sunt in general activitati specifice, in care ai varfuri – de exemplu, cand dai drumul la grila, de doua ori pe an, ai nevoie de multi oameni pentru decoruri si in acelasi timp ai perioade intregi, la inceputul verii sau inceputul anului, cand oamenii acestia nu au treaba. Trebuie sa-i platesc tot anul pentru o activitate care fluctueaza.
Nu e vina lor. Dar in mod normal, intr-o companie privata, cumperi serviciul pe o perioada data. Acesta e un tip de problema. In alta parte s-au gandit la solutii, au mers chiar mai departe, la cameramani chiar – s-a mers pe contracte prin care oameni veneau fie prin contracte individuale, fie prin companii si se garanta un anumit nivel de incarcare.
Planul este ca pana la sfarsitul anului sa facem o evaluare in care sa vedem ce anume putem externaliza ca servicii fara sa grevam asupra fluiditatii activitatii curente
Rep.: Care este planul la care va referiti?
A.L.: Planul este ca pana la sfarsitul anului sa facem o evaluare in care sa vedem ce anume putem externaliza ca servicii fara sa grevam asupra fluiditatii activitatii curente. As vrea sa avem acest plan de regandire a activitatii in doua luni-doua luni si jumatate. Vom introduce niste etape de implementare, nu pot sa-l aplic instantaneu.
Rep.: Ce va insemna acest lucru pentru personalul TVR? Veti cine cont de el in cazul viitorului contract de munca?
A.L.: Da, cu siguranta. Trebuie sa facem activitatea mai flexibila.
Adevarul e ca aici se si exagereaza, probabil ca sunt mai multi angajati decat e nevoie, dar nu cu mult mai multi. Daca va uitati la televiziunile private, sunt mai putini oameni, dar nu cu mult mai putini, iar noi avem, de fapt, 12 canale, inclusiv cele regionale, care fac un program separat. Ceea ce e, parerea mea, un pic exagerat. Am putea face un tronson comun cat mai mare. Iar in tara se produc mult prea multe ore de programe. Si aici avem o problema iar de fond.
O sa ma intrebati, daca stiu lucrurile astea, de ce nu se fac. Pentru ca in televiziune totul se face foarte complicat. Iar lucrurile trebuie facute pe rand, nu poti sa le faci pe toate simultan. Am inceput cu TVR 1, TVR 2, canalul de stiri, prezenta pe online.
Vrem sa introducem acest plan si sa transmitem acest mesaj ca lucrurile trebuie transformate in televiziune. Problemele acestea, precum numarul foarte mare de angajati, le au majoritatea televiziunilor publice din Europa, nu e neaparat problema Romaniei. Ele au lucrat traditional intr-un mediu si se transforma greu, pentru ca sunt structuri greoaie. Dar nu e o scuza, spunand lucrurile astea nu vreau sa spun ca in televiziune lucrurile nu trebuie sa se schimbe. Chiar cred ca e datoria noastra sa o facem, dar e un proces foarte complicat.
Deci asupra acestei categorii de costuri nu pot sa intervin, sau intervin cu mare greutate. Am reusit sa limitez prima de vacanta, sa fac niste economii. Am eliminat bonurile de masa (decizie luata saptamana aceasta si calificata de sindicalistii TVR drept un „abuz” – n.r.).
A doua mare problema e ca am in spate contracte semnate de altii. Poate la momentul respectiv era oportun. Cert este ca, de exemplu, am contracte pe filme…
- Ficare meci din UEFA Champions League ne aduce o gaura de aproape jumatate de milion
Rep.: In privinta filmelor, ati fost dati in judecata…
A.L.: Da, de NBC Universal. Pentru ca e un contract in care costul pe unitatea de continut – un film, un episod dintr-un serial – creste cu 20% pe an. Sa creasca nu era un lucru neobisnuit, pentru foarte multi s-a mers pe aceasta formula. Parerea noastra e ca la momentul respectiv, in 2005, s-au acceptat niste cresteri prea mari. In plus, contractul avea si alte clauze care creeaza dificultati – are un corp fix, legat de filme, dar pe de alta parte, daca iei un serial, cat timp se produce Dr. House, de exemplu, eu sunt obligat sa-l cumpar.
Am ajuns intr-un anumit impas cu ei, a intervenit si aceasta actiune in justitie. Dorinta noastra e sa rezolvam in mod amiabil si asta este ce facem in momentul de fata – cautam sa reglam lucruri care au ramas neplatite pe continut deja difuzat si in acelasi timp sa renegociem un tip de contract pe care il vom avea in viitor.
Dar la filme multe contracte sunt in regula. Cea mai mare dificulate financiara este de departe cea legata de fotbal. Aici s-a semnat un contract pe o suma enorma. Fiecare meci din UEFA Champions League pe care il dam ne aduce o gaura de aproape jumatate de milion de euro, tinand cont si de costurile de transmisie, nu doar de contract. Pentru ca suma pe care o scot din reclama e infima – e 4-5% din cat ma costa un meci.
Toate acestea s-au rostogolit. Daca in 2009 s-au platit, in total, pentru sport (toate transmisiunile sportive ale TVR – n.r.) cam opt milioane de euro, in 2010 sunt aproape 20 de milioane, iar in 2011 putin peste 20 de milioane.
La fiecare meci am 96% gaura. Si pe masura ce se desfasoara contractul, gaura mea se mareste.
Mai mult, contractul are in spate o scrisoare de garantie. Incerci sa mai negociezi, sa mai sublicentiezi, dar nu poti inceta contractul. Nu poti sa spui „eu nu mai transmit”. Realitatea e ca ratingurile, asa cum se obtin pentru aceste meciuri, nu sunt spectaculoase si banii pe care ii iei sunt undeva la 4%. Altfel spus, la fiecare meci am 96% gaura. Si pe masura ce se desfasoara contractul, gaura mea se mareste.
Si pus cap la cap, pot interveni pe circa 15% din costurile totale ale televiziunii. Dar chiar si asa, trebuie sa mai cheltuiesti pe programe. In momentul de fata, suma cheltuita direct pe programe e undeva la 5-6% din totalul costurilor. E destul de putin.
O chestiune de fond, dincolo de contracte si alte obligatiuni, este ca televiziunii publice din Romania i se erodeaza in fiecare an veniturile. Taxa TV a ramas neschimbata in ultimii zece ani, iar in fiecare an veniturile TVR scad cu rata inflatiei. Iar taxa din Romania e de aproape cinci ori mai mica decat in Serbia, de exemplu. Nu inseamna ca televiziunea nu trebuie restructurata, ca nu se face risipa, ca nu se pot face mai destept achizitii. Dar in acelasi timp avem aceasta realitate, in care nu poti merge cu aceasta institutie in acest ritm.
Si mai e chestiunea veniturilor din publicitate. Televiziunea are mai putine minute de publicitate (pe ora – n.r.) si nu poate intrerupe programe pentru reclama. Aici apare problema – caderea de audiente intre programe e foarte mare, iar banii de publicitate se dau in functie de audienta. Nu spun ca e rau asa. Putem merge pe un model in care daca veniturile sunt mai bune din taxa, chiar sa reducem minutele de publicitate. E de luat in calcul. Dar trebuie sa faci ceva.
In afara de acestea, mai am doua surse de presiune financiara: prima e chestiunea recuperarii TVA-ului (TVR nu recupereaza TVA-ul), a doua sursa, care nu e doar a noastra, e ca a cazut foarte tare piata de publicitate.
- Cu Splendid Media „suntem in situatia in care le-am dat un ultimatum. Nu mai are sens”
Rep.: Spuneati la inceputul anului ca reganditi politica de publicitate a TVR si ca urma sa renuntati la contractul cu regia Splendid Media. Pana acum nu s-a intamplat nimic, mai e putin si expira contractul…
A.L.: Da, suntem practic intr-un conflict. Sunt circa sapte luni de zile de cand avem tot felul de discutii, avem si actiuni in justitie. Prioritar este sa recuperam sumele, sunt sume consistente pe care nu le-au platit. Suntem in situatia in care chiar am ajuns sa le dam un ultimatum. E adevarat, am recuperat cateva milioane in ultimul timp, dar fata de sumele pe care le au de platit…
Rep.: Cat de mari sunt aceste sume?
A.L.: Mari. Facturi in scadenta sunt in jur de 20 de milioane de lei. Am negociat, i-am anuntat ca suntem nemultumiti de prestatia lor, dar am incercat sa facem o negociere in care sa ne asiguram ca aceste plati sa se faca. Suntem in situatia in care le-am dat un ultimatum. Nu mai are sens.
Daca vedem ca nu ne putem intelege, in momentul acesta incetam unilateral contractul
Rep.: Ce ultimatum si cand le-ati dat?
A.L.: Chiar zilele astea. Am avut niste negocieri si rezultatele sunt dezamagitoare. Am ajuns, pana la un punct, la o intelegere in legatura cu platile pe care trebuie sa le faca pana la sfarsitul anului, dar nu am reusit sa ajungem la o intelegere privind un termen de esalonare pentru anul viitor.
Am facut tot felul de somatii, actiuni in justitie, dar pot sa dureze foarte mult, un an-doi. Dar, daca vedem ca nu ne putem intelege, in momentul acesta incetam unilateral contractul. In perioada aceasta am incercat sa luam cat mai multi din banii pe care ii aveam de recuperat, dar nici nu vreau sa pierd controlul, ca macar pentru contractele de anul viitor – acum se fac bugetele – sa le putem gestiona. Nu mai putem sa asteptam.
Ei trebuie sa dea un raspuns pana vineri (23 septembrie – n.r.), sa putem semna o tranzactie prin care sa avem un calendar de plati pentru recuperarea banilor. In care sa stim precis cum vom recupera banii pe care ii au de dat.
Sigur, au avut si ei probleme cu anumite firme, unele au dat faliment. Pot sa dau la o parte sumele acelea. Dar sunt o parte mica din ansamblu. Ceilalti au platit. Pana acum am recuperat, dar putin, din suma pe care o au de dat.
- Am apelat la un consultant, recomandarea lui e sa avem propria entitate de vanzare de publicitate
Rep.: Cand veti organiza o licitatie pentru a alege un nou vanzator?
A.L.: In acest moment oscilam intre doua versiuni. Daca ma intrebati pe mine, incerc sa merg pe un model care se generalizeaza in Europa, cu o entitate controlata de noi care sa faca vanzari. O regie de vanzari proprie, cum au France Televisions, austriecii, belgienii, irlandezii. Cam toate au facut o companie separata care sa se ocupe de vanzari. Avem in vedere o companie care sa apartina Televiziunii Romane.
Am chemat un consultant care a fost la noi la inceputul acestei saptamani – Michel Gregoire, care a fost secretar general EGTA, o organizatie europeana care reuneste 120 de televiziuni si case de vanzari. El a fost implicat personal in casa de vanzari a televiziunii publice din Belgia si a fost consultant pentru elvetieni si pentru austrieci. Noi l-am chemat, el ne va da un raport, dar in mare recomandarea lui e sa facem cam ce fac si altii.
Rep.: Ar insemna ca trebuie sa o faceti foarte repede…
A.L.: Aceasta e intentia. Trebuie sa discutam in Consiliul de Administratie, care se reuneste pana la sfarsitul lunii, iar daca se accepta aceasta versiune pe care noi dorim sa o sustinem, are sens. Pana acum nu am avut niciun avantaj din faptul ca am lucrat cu un tert. Are datorii mari la mine, care e avantajul? In cazul unei societati unde proprietarul este acelasi, pot sa am control, sa vad fluxurile.
Rep.: Spuneati ca sunt doua optiuni…
A.L.: A doua era sa facem licitatie. Decizia finala o are Consiliul de Administratie. Dar din perspectiva managementului, preferam prima optiune. De aceea am si chemat pe cineva din exterior, care are experienta directa si care poate sa dea un sfat.
Luam in calcul, la modul foarte general, sa discutam eventual si cu radioul public, ca aceasta casa sa ii reprezinte si pe ei. Si atunci ar fi o entitate care functioneaza destul de eficient, relativ mica, asa incat sa putem asigura un volum de vanzari mai mare, sunt convins ca putem sa-l crestem. Si, in plus, sa venim cu bani mult mai repede, avem nevoie vitala in situatia noastra.
Daca nu se accepta formula asta in CA, vom merge pe licitatie.
- Cat de dese sunt presiunile si interventiile politice? Sunt
Rep.: TVR a anuntat recent ca va fi un concurs pentru sefia Stirilor pana la sfarsitul anului. Ce inseamna, mai precis, „pana la sfarsitul anului”?
A.L.: Am vrut sa incepem grilele noi, va fi o grafica de jurnal noua, sa dam drumul la emisiuni si dupa aceea vom face concursul.
Rep.: De ce nu a fost organizat un concurs, nu s-a cautat o solutie inainte ca Rodica Culcer sa ajunga la varsta pensionarii?
A.L.: A fost la mijlocul anului, cand sa fac concurs, peste vara? Nu mi s-a parut neaparat potrivit. Ea asigura continuitatea, deocamdata, acolo. Timing-ul ne-ar fi dus in august, nu puteam face un concurs in august.
Rep.: Mai e putin si incepe anul electoral. Cat de mari sunt acum presiunile, cat de dese sunt telefoanele?
A.L.: In general, parte din lucrurile care se spun sunt reale, parte nu. Trebuie sa recunosc ca nu e o viata simpla. Pe de o parte, opozitia in general ataca, spunand ca esti arondat puterii – cele mai multe dintre critici nu cred ca sunt justificate, daca ne uitam la felul cum sunt facute jurnalele, de exemplu. Cred ca sunt echilibrate. Pe de alta parte, e situatia prezentelor (oficialitatilor si politicienilor in emisiuni – n.r.). Conform normelor, sunt luate in considerare separat puterea, respectiv autoritatile publice centrale – ministri, secretari de stat etc. Am de adus oameni care trebuie sa lamureasca probleme concrete, nu pot lua doar tehnicieni. Si nu e simplu sa te incadrezi. Noi incercam sa facem un echilibru intre prezente, dar nu e simplu.
Rep.: Dar la nivel de presiuni, de interventii directe?
A.L.: In general, chestiunile astea se leaga de tipurile de prezente, nu neaparat de ce anume se spune.
Rep.: Cat de dese sunt?
A.L.: Sunt.
Nu e normal ca regula sa fie ca niciun CA sa nu-si poata termina mandatul.
Rep.: Se foloseste cineva de faptul ca raportul pe 2010 nu a trecut inca de parlament?
A.L.: Aceasta e permanent un instrument din toate punctele de vedere. Nu e normal ca regula sa fie ca niciun CA sa nu-si poata termina mandatul. E ceva in neregula cu procedura. Daca e ceva special, un mare scandal, poti demite Consiliul de Administratie. Dar in mod normal regula ar trebui sa fie ca un CA sa-si faca treaba patru ani de zile. Demiterea e pana la urma o chestiune politica.
Rep.: Acum va faceti o problema privind votarea raportului in Parlament?
A.L.: Degeaba imi fac sau nu-mi fac probleme. O sa vedem ce-o sa se intample. Eu incerc sa-mi fac treaba cum trebuie in conditiile date. Daca as sta permanent sub presiunea asta, ar insemna sa nu fac decat calcule si lobby toata ziua. E contraproductiv. Singurul lucru decent pe care ti-l permiti e sa-ti faci treaba cat poti.
Rep.: Tot acum, inaintea anului electoral 2012, TVR a anuntat ca-si redefineste misiunea sa de televiziune publica. Multi au spus ca seria de reguli de buna functionare ca serviciu public e o gluma, tinand cont de birocratia din TVR si de conditionarea politica. Pana la urma e vorba de o bifare a unui proiect anuntat ca intentie de acum un an, de un exercitiu de imagine sau de o chestiune pe care chiar credeti ca o puteti face?
A.L.: Unul din motivele pentru care am apelat la un partener din exterior (Centrul pentru Jurnalism Independent – n.r.) este de a vedea ce vor oamenii, ce cred ei ca e sau nu e legitim. In paralel am demarat si o cercetare sociologica. Cred ca e un lucru pe care trebuie sa-l facem. Daca aceasta chestiune poate fi transformata in realitate ramane de vazut, dar eu trebuie sa o pun pe masa. Nu pot sa stau permanent si sa-mi inhib actiunile gandindu-ma ca nu pot sa le pun in practica.
Sunt destule lucruri care trebuie schimbate aici. Pe de alta parte, parerea mea e ca perceptia generala asupra televiziunii publice, indusa din varii motive, fie din cauza retoricii politice, fie din alte cauze, e mai proasta decat ar trebui. Din punct de vedere al programelor, caci institutional sunt mai multe probleme.
E posibil sa apara o situatie in care se respinge raportul si plecam acasa. Se poate intampla. Dar nu pot sa-mi conditionez ce fac aici legat doar de aceasta posibilitate. Nu ma astept sa fie minuni, dar sunt lucruri pe care trebuie sa le pui pe masa.