Interviu VIDEO Ministrul delegat pentru Energie: In ultimii 5-6 ani, s-au cheltuit peste 100 milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu au dus la nicio finalitate/ Iesirea Hidroelectrica din insolventa ar putea fi intarziata din cauza unui judecator care are probleme cu justitia

​​Marile proiecte din domeniul energetic in care este implicat statul trebuie prioritizate astfel incat sa nu mai fie risipiti banii pe tot felul de studii, considera ministrul delegat pentru energie, Razvan Nicolescu. „S-au cheltuit peste 100 milioane de euro pe diverse studii de fezabilitate in ultimii cinci-sase ani. Nu se poate, este foarte mult, iar acele studii nu au dus la nicio finalitate”, a declarat Razvan Nicolescu intr-un interviu acordat HotNews.ro. Acesta a vorbit si despre riscul ca Hidroelectrica sa nu iasa din insolventa pana la sfarsitului anului, ci mai tarziu, din cauza problemelor cu justitia pe care le are judecatorul care s-a ocupat de cazul acestei companii. (Vezi in text despre ce judecator este vorba). Ministrul a mai spus ca banii pe care ii va obtine statul din listarea a 51% din actiunile Electrica vor ramane in companie. De asemenea, a afirmat ca este posibil ca in locul oleoductului Constanta-Trieste sa fie construita o conducta de la Pitesti la Pancevo (Serbia).

• Mai vezi si ce declara ministrul despre obligativitatea tranzactionarii gazelor pe bursa, despre exporturile de gaze care vor fi facute in R.Moldova si despre sansa proiectului AGRI de a prinde viata

Reporter: Domnule ministru, as incepe interviul cu o scurta discutie despre intentia Departamentului pentru Energie de a promova un pachet legislativ privind piata gazelor naturale. Pe de-o parte, va fi eliminat calendarul scumpirii gazelor pentru consumatorii industriali-mai erau doua etape de liberalizare pentru acestia-, iar pe de alta parte, producatorii si furnizorii vor fi obligati sa tranzactioneze o parte din gaze pe bursa, pe o perioada determinata. De ce este nevoie de acest pachet legislativ si care ar putea fi efectele pe piata?

Razvan Nicolescu: Am lansat in dezbatere publica aceste pachet, suntem in faza in care colectam foarte multe sugestii, reactii la propunerile noastre. In primul rand, obligatiile impuse producatorilor, in prima faza, si apoi furnizorilor de a tranzactiona centralizat, cred ca vor ajuta foarte mult la crearea unei piete functionale in Romania. Este evident ca vor scoate niste cantitati pe bursa si avand aceasta obligatie trebuie sa fie capabili sa se inteleaga cu cei care cumpara. Deci va ajuta foarte mult la crearea unui pret de referinta poate si pentru celelalte tranzactii. Oricum, aceasta obligatie este si un angajament al Romaniei luat in discutie cu institutiile financiare internationale, cu FMI, cu Comisia Europeana. Pe cealalta parte, in privinta pietei reglementate, am constatat uitandu-ne pe bursele internationale ca s-a atins un nivel de convergenta. Nu mai este nevoie sa facem mariri de pret suplimentare sau care erau prevazute in calendar.

• „In domeniul gazelor naturale, am evitat ani de-a randul sa luam decizii si ne-am tot invartit in jurul cozii”

Reporter: Dar de ce este nevoie de o perioada de doar trei ani pentru obligatia de a tranzactiona pe bursa si nu pe o perioada nelimitata?

Razvan Nicolescu: Cred ca este pana la sfarsitul lui 2018. Vom vedea cum va functiona acest lucru, cat de mult va ajuta piata. Se poate transforma apoi dintr-o obligatie intr-o oportunitate pentru cei care tranzactioneaza. Este nevoie de un imbold la inceput. Aceste platforme (n.red. de gaze naturale)sunt operationale de luni bune, dar sunt putini care s-au inregistrat. Este important sa incepem si este important si sa avem o perioada pe care sa ne-o asumam ca pe o perioada de tranzitie catre o piata mult mai functionala si competitiva.

Reporter: Dar producatorii sunt de acord, privesc cu ochi buni aceasta intentie a Departamentului pentru Energie?

Razvan Nicolescu: Evident ca atunci cand esti fortat sa faci ceva, nu poti sa fi din principiu foarte incantat, dar o astfel de obligatie exista si in Polonia, a existat si in Germania. Este un lucru firesc pentru o piata aflata la inceputurile ei. In domeniul gazelor naturale am evitat ani de-a randul sa luam decizii si ne-am tot invartit in jurul cozii, ca sa folosesc o expresie mai populara. Nu mai putem, suntem in stadiul in care trebuie sa luam decizii. Incepem sa ne interconectam cu Uniunea Europeana, cu tarile din jurul nostru, suntem intr-un moment in care trebuie sa cream niste mecanisme care sa ajute la dezvoltarea acestei piete. Am vorbit si cu colegii de la ANRE, este importanta dezvoltarea „codului retelei” cat mai rapid, este important sa avem o metodologie clara privind echilibrarea retelei la gazele naturale. Sunt multe, multe lucruri pe care trebuie sa le facem intr-un timp foarte scurt.

Reporter: Care ar putea sa fie cantitatea minima optima care ar putea sa fie scoasa pe bursa?

Razvan Nicolescu: Va fi o decizie a Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) pentru ca producatorii au obligatie legala de a furniza, cu prioritate, gaze pentru aprovizionarea populatiei. Deci, lucrurile trebuie putin corelate. Din acest motiv, ANRE va stabili care va fi procentul obligatoriu si care va fi perioada, este un lucru foarte important, care va fi perioada in care se va aplica aceasta obligatie. Va fi o obligatie lunara, va fi o obligatie la trei luni? Va trebui sa fie o obligatie pe termen mai scurt, tocmai pentru a incuraja tranzactiile, pentru ca dupa cum ati vazut, producatorii trebuie sa faca tranzactii pe piata centralizata. Altfel, risca amenzi foarte, foarte mari.

Reporter: Pe la inceputul anului aparuse informatia ca Romania ar putea incepe sa exporte fizic anumite cantitati de gaze prin interconectorul Arad-Szeged. Chiar presedintele ANRE spunea ca au fost luate toate masurile legislative pentru realizarea acestor exporturi, incepand cu luna februarie. Ce se intampla pana la urma cu aceste exporturi?

Razvan Nicolescu: Nu exista in momentul de fata, nu vad niciun impediment de reglementare in Romania pentru ca exporturile de gaze sa se produca, insa citind comunicatul operatorului Transgaz publicat recent, nu va fi posibil export de gaze, din punct de vedere tehnic, pana catre sfarsitul anului 2016, in cantitati care sa nu depaseasca 1-2% din productia interna. Cantitati mari de gaz nu vor putea fi exportate din punct de vedere tehnic si nu cred neaparat ca este un lucru rau pentru Romania, pentru ca in acest moment inca avem o cerere interna mai mare decat productia noastra. Si este bine pentru consumatorii din Romania sa avem cantitati cat mai mari de gaze aici pentru ca in felul acesta vor beneficia de preturi mai bune. Dar din punct de vedere al reglementarii, nu este nicio interdictie, iar din punct de vedere al interconectarilor, exista niste proiecte deja angajate. Saptamanile trecute am fost la Chisinau, m-am intalnit cu ministrul economiei Lazar, cu primul-ministru Leanca, am discutat despre interconectorul cu R. Moldova care ar putea fi operational in lunile iulie-August. Dar, repet, 1-2% cel mult.

• Despre exporturile de gaze prin conducta Iasi-Ungheni: Ar trebui facuta o alta conducta de la Ungheni la Chisinau

Reporter: Conducta Iasi-Ungheni va fi operationala in curand, dar se opreste undeva in Ungheni, ce putem aproviziona acolo? Ce se poate face in asa fel incat sa ajunga conducta pana la Chisinau?

Razvan Nicolescu: Ar trebui facuta a doua etapa a proiectului, ar trebui facuta o alta conducta de la Ungheni la Chisinau.

Reporter: Cine sa o faca?

Razvan Nicolescu: Trebuie facut un studiu de fezabilitate si apoi trebuie atrasi investitori pentru un astfel de proiect. Din cate mi-au spus partenerii din R. Moldova, sunt sanse foarte bune ca studiul sa fie elaborat intr-o perioada scurta de timp. Preocuparea noastra este sa facem operational acest interconector Iasi-Ungheni care este aproape construit. Este important pentru securitatea aprovizionarii pentru ambele tari.

Reporter: Dar acum, in aceasta prima etapa, cam cat ar putea sa furnizeze Romania in Republica Moldova?

Razvan Nicolescu: Din calculele noastre ar putea fi furnizati aproximativ 14.000 metri cubi pe ora. Asta inseamna peste 100 milioane de metri cubi pe an care reprezinta aproximativ 1% din productia din Romania.

Reporter: Si din necesarul din R. Moldova cat ar putea reprezenta?

Razvan Nicolescu: Vorbim de lucruri teoretice. Aici nu exporta statul roman, ca tot aud discutia asta in spatiul public. Aici va fi o intelegere intre operatori, intre entitati comerciale. Cineva din Romania va trebui sa semneze contract cu cineva din R. Moldova, sa se inteleaga pe pret, sa se inteleaga pe cantitati, modalitate de plata. Este bine si pentru noi, si pentru ei, pentru ca la un moment dat am putea sa ajungem in situatia, pe perioada de vara, ei sa poata stoca gazul in Romania, apoi sa-l duca inapoi in R. Moldova. Sau noi am putea sa cumparam daca ei vor avea contracte mai bune cu furnizorii externi. Este bine pentru securitatea aprovizionarii celor doua tari, este bine sa existe alternative.

• Planul Romaniei in cazul in care Rusia ar intrerupe livrarile de gaze: „Avem optiunea sa trecem anumite centrale care utilizeaza gaz pe un alt tip de combustibil”

Reporter: Zilele trecute a circulat informatia potrivit careia gazele din Marea Neagra vor fi exportate, din momentul in care va incepe exploatarea lor, prin gazoductul rus South Stream. Aceasta in conditiile in care OMV a convenit cu Gazprom extinderea gazoductului pana in Austria. Chiar exista aceasta posibilitate?

Razvan Nicolescu: Este exclus. Recent s-a semnat exista un acord scris cu Exxon si cu Petrom potrivit caruia gazele ce vor fi produse in Marea Neagra sa intre in sistemul de transport romanesc, sa intre in conductele Transgaz.

Reporter: Acest acord dintre Transgaz, Petrom si Exxon Mobil ar putea fi mai puternic decat o eventuala intelegere intre OMV din Austria si Gazprom?

Razvan Nicolescu: Nu stiu ce acord are OMV din Austria. In Romania opereaza Petrom si Exxon Mobil. OMV din Austria este actionar la Petrom unde suntem si noi actionari minoritari. Avem o intelegere scrisa conform careia gazele din Marea Neagra intra in sistemul de transport romanesc. Mai multe detalii nu va pot da.

Reporter: Cat de pregatita este Romania sa faca fata in cazul unei intreruperi a livrarilor de gaze de catre Rusia?

Razvan Nicolescu: Suntem pregatiti, suntem la un moment in care, fiind perioada de vara, productia este mai mare decat consumul si avem un plan de siguranta pentru orice fel de situatie. Conform acestui plan, daca se va taia in perioada de iarna sau mai repede, ne vor ajunge cantitatile pana in ianuarie-februarie si apoi avem optiunea sa trecem anumite centrale care utilizeaza gaz pe un alt tip de combustibil. De exemplu Elcen. La Elcen ma bucur ca incearca renegocierea termenilor contractuali atat pentru achizitiile de gaz produs in Romania, cat si pentru achizitiile de gaz provenind din Rusia.

NOTA Vezi si Exclusiv VIDEO Ce se va intampla cu gazele din Marea Neagra? Ministrul delegat pentru energie: Este exclus sa ajunga in conducta South Stream. Recent a fost semnat un acord prin care gazele din Marea Neagra sa intre in conductele Transgaz

• „Acum traim intr-o alta lume si trebuie sa tinem cont ca securitatea energetica trebuie sa fie prioritatea numarul 1 din punct de vedere al deciziilor de la Bruxelles”

Reporter: Comisia Europeana a anuntat miercuri ca noua strategie energetica a Uniunii Europene arata ca este necesara dezvoltarea coridorului sudic de aprovizionare cu gaze, inclusiv cu cele lichefiate. Romania are deja un proiect, AGRI, impreuna cu Georgia si Azerbaijan. De doi ani tot auzim ca trebuie finalizat studiul de fezabilitate, de pre-fezabilitate, pentru a vedea daca proiectul este bun sau nu. Ce se intampla cu acest proiect?

Razvan Nicolescu: Documentul Comisiei este foarte important si am incercat in ultimele zile sa contribum cu ideile noastre, cu viziunea noastra, sa le impartasim cu expertii europeni pentru ca ele sa se regaseasca in document. Multe dintre ele se regasesc. Se vorbeste in document de nevoia de diversificare a surselor de aprovizionare, de o mai buna prioritizare a proiectelor, de incurajarea surselor indigene de energie, de rolul energiei nucleare, de Marea Neagra ca un posibil furnizor de hidrocarburi pentru regiune. Cred ca acest doment al Comisiei este o foarte buna baza de discutie, atat pentru discutiile din Consiliul energiei care urmeaza sa aiba loc in iunie, cat mai ales pentru Consiliul European, pentru intalnirea sefilor de stat si de guvern din Uniunea Europeana care va avea pe agenda acest subiect al securitatii energetice. Am promovat foarte mult la Bruxelles ideea de a avea securitatea energetica in prim-planul atentiei politicilor europene. In ultimii ani am discutat foarte mult despre tot felul de tinte. Discutiile de la Bruxelles erau daca mai trebuie sa crestem ponderea energiilor regenerabile si cu cat, cu cat mai trebuie sa imbunatatim nu stiu ce tinta de eficienta energetica sau sa scadem si mai mult emisiile de CO2 in conditiile in care Uniunea Europeana produce mai putin de 10% din totalul emisiilor de gaze care produc efect de sera. Deci, foarte multe discutii despre tinte. Acum traim intr-o alta lume si trebuie sa tinem cont ca securitatea energetica trebuie sa fie prioritatea numarul 1 din punct de vedere al deciziilor de la Bruxelles.

Reporter: Pana la urma, AGRI are sau nu sanse sa prinda viata?

Razvan Nicolescu: Vom vedea daca AGRI are sau nu sanse cand vom avea acel studiu de prefezabilitate agreat. Am discutat acum o luna, cred, cu omologul din Azerbaijan care a promis ca transmite consultantilor niste date necesare studiului de prefezabilitate. Cand vom avea acest studiu de prefezabilitate, vom decide: se poate trece la studiul de fezabilitate, datele din studiul de prefezabilitate sunt descurajatoare si concluzionam ca nu este un proiect fezabil sau datele ne spun ca ar putea sa fie, dar mai trebuie sa asteptam un numar de ani.

Reporter: Si Romania pregateste o noua strategie energetica. Potrivit concluziilor preliminare ale Departamentului pentru Energie, Romania ar trebui sa incurajeze dezvoltarea prudenta a energiilor regenerabile, cu accent pe biomasa. De ce biomasa?

Razvan Nicolescu: Biomasa-avem un potential foarte mare in Romania. Biomasa, spre deosebire de alte tipuri de energie regenerabile care s-au dezvoltat foarte mult, are avantajul ca nu generaza probleme in functionarea sistemului. Poate sa functioneze 24 de ore pe zi, este o resursa pe care o avem la dispozitie, putem crea niste locuri de munca in Romania. Ideea a fost sa ne uitam cu mai mare atentie la potentialul pe care il ofera biomasa. Sigur, sunt niste concluzii preliminare. Vom vedea atunci cand se va publica draftul de strategie.

• „S-au cheltuit peste 100 milioane de euro pe diverse studii de fezabilitate in ultimii cinci-sase ani”

Reporter: Revenind la marile proiecte care se tot rostogolesc de la un Guvern la altul, cu tot cu studiile de fezabilitate aferente, mai avem Tarnita-Lapustesti, cablul submarin cu Turcia, Oleoductul Constanta-Trieste etc. Despre Constanta-Trieste ati spus deja ca nu mai are sens sa continue. Despre celalalte ce spuneti, ca si pe acestea s-au cheltuit sume enorme de bani, multe milioane de euro pe tot felul de studii de fezabilitate care pana la urma nu au dovedit nimic, daca sunt sau nu fezabile. De ce continua promovarea unor proiecte despre care nu se stie nimic, daca sunt sau nu fezabile?

Razvan Nicolescu: Toate aceste proiecte au fost generate de niste idei interesante. Ce vrem sa facem acum este sa cheltuim cu mult mai mare eficienta si sa nu aruncam cu banii pe studii decat daca este absoluta nevoie de respectivele studii. Si daca este nevoie de studii, apoi decidem: exista sanse sa trecem la faza de decizie de investitii sau studiile ne arata ca trebuie sa ne oprim? Vreau sa punem putina ordine in lucruri si sa ne si prioritizam putin ceea ce vrem sa facem. La energia electrica, noi avem in momentul de fata 20.000 MW putere instalata si un consum de vreo 8.000 MW. In ultimele saptamani am tot incercat prin tot felul de masuri sa incurajam exporturile de energie. Dar noi avem 20.000 MW putere instalata, avem 8.000 MW si avem foarte multe proiecte anuntate: si Tarnita, si unitatile 3 si 4 de la Cernavoda si Nicopole, si Rompetrol inteleg ca se gandeste la un proiect pentru o centrala pe gaz, mai sunt si alte investitii din zona privata, un nou grup pe carbune la Rovinari. Toate sunt interesante daca faci o analiza. Noi, ca stat, ar trebui sa dam un semnal de prioritizare. Cand e vorba de investitori privati, ei fac ce vor cu banii lor. Uitati-va la Petrom. A investit in acea centrala de la Brazi peste 500 milioane de euro si in luna mai a stat. Nu stiu daca a functionat vreo zi in luna mai. Investitorii privati isi fac propriile lor studii, dar din punct de vedere al statului trebuie sa oferim mai multa predictibilitate in ceea ce ne dorim si, apoi, in companiile in care suntem actionari majoritari, sa avem grija sa nu mai rispim bani. S-au cheltuit peste 100 milioane de euro pe diverse studii de fezabilitate in ultimii cinci-sase ani. Nu se poate, este foarte mult. Si nu ca s-au cheltuit 100 milioane, dar acele studii nu au dus la nicio finalitate. Evident ca acele studii costa, dar trebuie sa mergi prudent, nu poti sa faci un studiu de doua-trei ori. Am tot auzit, daca faci un studiu trebuie actualizat. Pai, de ce trebuie actualizat? Daca consultantul ar fi fost bun, ar fi trebuit sa fie capabil sa previzioneze schimbari de reglementare sau de functionare a pietei. De ce sa-l mai actualizezi?

• „Pe 15 decembrie o sa va dau un raspuns legat de Tarnita”

Reporter: Si atunci ce o sa se intample cu cablul submarin cu Turcia sau cu Tarnita ca era deja o decizie luata pentru ca mai multe companii de stat sa investeasca, iar, in studii de fezabilitate chiar anul acesta? Fiecare companie sa dea cate doua milioane de euro pentru fiecare proiect in parte.

Razvan Nicolescu: Cu cei de la Tarnita am avut o discutie cu managementul companiei de proiect si cu Consiliul de Administratie. Am stabilit un plan de actiune care trebuie sa se finalizeze in data de 15 decembrie. Pe 15 decembrie, daca o sa ma intrebati, o sa va spun daca trecem la faza de investitie sau luam decizia ca nu mai are rost sa mai cheltuim cu compania de proiect, nu mai are rost sa mai cheltuim bani pe salarii, pe studii, pe sedii. Pe 15 decembrie o sa va dau un raspuns legat de Tarnita. Cu cablul submarin am vorbit putin, inclusiv ieri la Berlin, cu omologul meu turc. Este important si cum vad ei acest proiect si dumnealui este posibil sa vina saptamana viitoare in Romania si sa avem o discutie mai aprofundata. Apoi, daca nu va veni in Romania, vom avea o convorbire telefonica.

• Vezi Cum ar putea un experiment realizat de Hidroelectrica sa duca la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti

Reporter: Ce este cu acea conducta Pitesti-Pancevo?

Razvan Nicolescu: Este un proiect pe care cei de la Conpet il analizeaza, nu au facut deocamdata niciun fel de studiu, de a folosi sistemul de trasport prin conducte existent pana la Pitesti si de a verifica daca sunt potentiali clienti interesati in prelungirea sistemului de conducte pana la Pancevo (Serbia). Era inainte acest proiect Constanta-Trieste care ar fi trebuit sa treaca pe langa mai multe rafinarii si sa se termine undeva pe langa numeroase rafinarii din Italia. Este clar ca nu a fost interes pentru el. Acum vorbim practic de o bucatica din acel proiect mai mare si trebuie sa vedem daca face sens. Dar repet, trebuie sa faca o analiza foarte atenta intern si sa nu aruncam cu banii pe studii. Trebuie sa incurajam foarte mult firmele sa incerce sa dezvolte si sa incerce sa analizeze oportunitati de extindere, dar intr-o maniera prudenta a angajarii de cheltuieli pe studii si alte lucruri.

NOTA Ministrul a declarat intr-o discutie online cu cititorii HotNews.ro ca acest proiect, in ultimii 3-4 ani, nu a fost sustinut decat de Romania si Serbia, celelalte tari (Croatia, Slovenia, Italia) nemaifiind interesate. „Din discutiile cu colegii de la Conpet a reiesit ca ar fi bine sa inchidem rapid compania de proiect inregistrata la Londra care risipeste cateva zeci de mii de dolari pe an. Cred ca ar fi interesant de evaluat posibilitatea, oportunitatea si rentabilitatea economica a construirii unei conducte de la Pitesti la Pancevo”, a spus ministrul.

Vezi aici discutia cu cititorii HotNews.ro

• „Banii care vor fi obtinuti din listarea Electrica nu se vor duce la bugetul de stat, ci vor ramane in companie”

Reporter: In ce stadiu se afla privatizarea Electrica si cat spera statul sa obtina din vanzarea pachetului de 51%?

Razvan Nicolescu: Progresam bine cu Electrica. A fost o strategie adoptata de Guvern in urma cu mai multe luni. Eu am incercat sa contribui la implementarea acestei strategii elaborate mai demult, inainte de desemnarea mea ca ministru, fac tot ce depinde de mine sa ajut la un IPO de succes. Electrica este o companie care arata foarte bine din punct de vedere financiar, nu are niciun fel de datorii. S-a reusit, si ma bucura foarte mult, CFR si-a platit datoria catre Electrica. De asemenea, Electrica pe tot ceea ce inseamna marja de profit este la nivelul celorlalti distribuitori. A fost o perioada de timp in care Electrica a fost ca marja de profit sub ceilalti. Acum am intrat in normalitate. Cred ca investitia in actiuni la Electrica este o investitie foarte sigura, intr-un bussines foarte sigur, cu venituri certe si venituri clare. In prima jumatate a lunii iunie vom incepe procesul.

Reporter: Si cat spera statul sa obtina?

Razvan Nicolescu: Vom face o analiza atunci cand se va stabili pretul, insa, atentie, banii nu se vor duce la bugetul de stat, ci vor ramane in companie. Compania ii va folosi pentru proiecte de dezvoltare.

• „S-au risipit foarte multi bani”

Reporter: De cand ati venit la Departamentul pentru Energie ati schimbat mai multi oameni din functii de conducere, la Complexul Energetic Hunedoara, la Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, la Conpet, la Elcen. Asa mari nereguli ati gasit la companiile de stat? Urmeaza si altii?

Razvan Nicolescu: Acesta a fost si mandatul pe care l-am primit de la primul-ministru Victor Ponta, si anume de a manifesta zero toleranta la orice semnal de lipsa de integritate si lipsa de profesionalism. Nu-mi doresc sa cer schimbarea unor oameni. In general imi place sa construiesc, sunt om de echipa si pornesc de la premiza ca toti trebuie sa-si faca treaba. Atat timp cat isi vor face treaba, nu vor fi probleme. Daca vor aparea, insa, astfel de semnale nu voi ezita sa iau masuri. Fiecare situatie a avut particularitatile ei, dar sa nu se mai repete. Daca se vor ivi, nu o sa am nicio ezitare in a lua decizii, pentru ca acesta este mandatul pe care il am si cred ca de aceea m-a si propus domnul prim-ministru, in ideea de a ajuta aceste companii sa functioneze ca toate celelalte companii occidendate. S-au risipit foarte multi bani. Am inaugurat impreuna cu cei de la Hidroelectrica cinci unitati in pompaj pe Olt. Evaluarea initiala a costurilor era undeva sub 140 milioane de euro. Am participat la inaugurare, este bine ca proiectul s-a finalizat si poate sa functioneze, insa costurile au fost de trei ori mai mari decat s-a estimat: de la 140 de milioane de euro la 400 milioane de euro.

Reporter: Si ce faceti cu acele hidrocentrale?

Razvan Nicolescu: Trebuie vazuta piata, daca si cum vor fi folosite, si daca trebuie economii, cum va face sens ca ele sa functioneze si cum sa functioneze. Este un lucru bun ca Romania are 200 MW in pompaj, dar este ca si cum am plecat sa cumpar o masina Dacia, am cumparat-o, dar am platit pe ea pretul unui Mercedes. Cam asta am facut cu acele hidrocentrale pe Olt si lucrul acesta trebuie sa inceteze.

Reporter: Dar va raspunde cineva pentru cheltuirea nesabuita a acestor bani?

Razvan Nicolescu: Inteleg ca cei de la Hidroelectrica au trimis toate datele institutiilor care au atributii in a verifica astfel de lucruri.

• „Starea aceasta de ‘telenovela a insolventei’ in care a ajuns Hidroelectrica este un lucru care nu trebuie sa se mai repete”

Reporter: Hidroelectrica cand va iesi pana la urma din insolventa? Sfarsitul anului este un termen realist?

Razvan Nicolescu: Eu am spus sfarsitul anului bazandu-ma pe datele care mi-au fost furnizate de cei de la Hidroelectrica. Acum inteleg ca au aparut niste elemente noi, cu un judecator care are niste probleme cu justitia, trebuie numit un nou judecator, si ar putea sa existe niste intarzieri. Evident ca mi-as dori ca societatea sa iasa cat mai repede din insolventa pentru a o pregati pentru privatizare. Insa mi-as dori si mai mult sa fim siguri ca atunci cand va iesi din insolventa, toate lucrurile sunt in regula.

Reporter: Adica, problemele acelui judecator cu justitia ar putea duce la intarzierea iesirii din insolventa a Hidroelectrica?

Razvan Nicolescu: Da, inteleg ca va trebui sa vina un alt judecator, trebuie sa studieze dosarul. Acestea sunt lucrurile care mi se spun de catre cei de la Hidroelectrica. Nu poti sa influentezi procesul in justitie, oricat de mult mi-as dori ca lucrurile sa se termine mai repede intr-o maniera favorabila pentru companie. Hidroelectrica are un potential urias si starea aceasta de „telenovela a insolventei” in care a ajuns Hidroelectrica este un lucru care nu trebuie sa se mai repete.

NOTA: Judecatorul care s-a ocupat de insolventa Hidroelectrica este Mircea Moldovan, unul dintre cei patru judecatori de la Tribunalul Bucuresti urmariti penal de procurorii DNA pentru luare de mita. Vezi aici Referatul DNA in cazul judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti: Magistratii primeau mita de la masini la cherestea, faina su peste. Mircea Moldovan era supranumit „Imparatul”.

• „A fost adoptat proiectul de lege prin care Departamentul pentru Energie primeste dreptul de a avea initiative legislative. Este un lucru bun pe care l-a facut ministrul Nita”

Reporter: Inainte de a prelua Departamentul pentru Energie, exista un proiect de lege in Parlament prin care Departamentul putea sa-si obtina independenta total fata de Ministerul Economiei, in sensul ca putea sa ajunga initiator de proiecte legislative fara sa mai ceara avizul ministrului economiei. Dupa ce ati preluat Departamentul, au aparut o serie de amendamente prin care se schimbau total lucrurile fata de varianta initiala. Pana la urma cum a ramas proiectul de lege?

Razvan Nicolescu: Am lipsit zilele acestea, am fost la o reuniune in Germania, dar am inteles ca a fost adoptata forma initiala. Intr-adevar au fost niste discutii in Parlament, mai ales in Senat. A fost adoptata forma initiala, chiar in ultima sedinta din aceasta saptamana a Senatului si Departamentul pentru Energie primeste, practic, ceea ce nu avea in raport cu alte ministere, si anume dreptul de a avea initiative legislative. Cred ca este un lucru bun pentru sectorul energetic, un lucru bun pe care, in principal domnul ministru Nita (n. red. Ministrul economiei), l-a facut, si anume crearea acestui Departament independent care sa se ocupe doar de domeniul energetic si este un lucru pe care cei din domeniu l-au dorit de mult timp. Senatul este camera decizionala si urmeaza sa se duca la promulgare.

Reporter: O ultima intrebare. Presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au anuntat ca in cadrul viitoarelor negocieri legate de portofoliile din Comisia Europeana, Romania va cere tot postul de comisar european pe agricultura. In cazul in care nu va fi obtinut acest post, ati fi interesat sa fiti dumneavoastra urmatoarea optiune pentru functia de comisar european?

Razvan Nicolescu: Nu cred ca se pune problema, sincer. Nu cred ca Romania are in intentie obtinerea acestui portofoliu sau sanse. Cred ca este exclusa o astfel de ipoteza. Ar fi bine sa obtinem un portofoliu important. Pe partea de energie, mi-as dori foarte mult si am incercat sa promovez foarte mult ideea de comisar care sa provina din aceasta regiune. Este foarte important ca viitorul comisar european pe energie sa inteleaga importanta securitatii energetice in raport cu alte prioritati discutate la Bruxelles. Cei din Portugalia, din Spania, din tarile nordice nu simt aceasta presiune a securitatii energetice asa cum o simtim noi, cei care traim in aceasta regiune dependenta doar de o unica sursa de aprovizionare in special cu gaze. Este crucial care viitorul comisar sa fie din regiune. Ca va fi din Polonia, ca va fi dintr-o alta tara, este mai putin relevant, dar e important sa fie din aceasta regiune.