„Întrebați-i pe adolescenți și cum dorm noaptea!“ Insomnia aproape triplează riscul de depresie

Dificultatea de a adormi, trezirile repetate în timpul nopții sau trezirea foarte matinală pot fi câteva semne ale unei insomnii deja instalate. Problemele de somn pot afecta concentrarea, starea de spirit, comportamentul de zi cu zi și, în timp, pot afecta semnificativ sănătatea mintală, inclusiv în rândul adolescenților. Unele studii arată că insomnia este asociată cu un risc de aproape trei ori mai ridicat de depresie. Într-o perioadă în care telefonul, rețelele sociale și scrolling-ul până târziu în noapte țin creierul într-o stare de stimulare continuă, specialiștii atrag atenția că întrebarea „cum dormi noaptea?” ar trebui să devină la fel de firească mai ales în cazul tinerilor precum întrebările despre școală, note sau starea generală.

„Tulburările de somn reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei. Lipsa somnului afectează reglarea emoțiilor, capacitatea de a face față stresului și funcționarea unor sisteme cerebrale implicate în dispoziție”, explică Mihai Copăceanu, psiholog. 

Adolescenți iritați, nervoși și nemulțumiți

Problemele de somn au început să îi afecteze tot mai mult pe adolescenți, atrage atenția psihologul. Cel puțin unul din trei raportează dificultăți legate de somn, conform specialistului, pe baza experienței sale din cabinet. 

„Acest fenomen indică nu doar o capacitate redusă de odihnă și recuperare, ci și consecințe semnificative asupra funcționării zilnice”, declară Mihai Copăceanu. Potrivit psihologului, adolescenții afectați manifestă frecvent un nivel scăzut de concentrare și atenție în activitățile școlare, precum și o accentuare a stărilor de iritabilitate, nervozitate și nemulțumire. 

„Aceste aspecte reprezintă motive reale de îngrijorare, întrucât abordarea insuficientă sau tardivă a dificultăților de somn și a tulburărilor asociate poate conduce la cronicizarea acestora. Pe termen lung, efectele nu se limitează la afectarea sănătății fizice și a performanței academice, ci pot contribui și la apariția sau agravarea problemelor de sănătate mintală. De aceea, eu recomand tuturor adulților care intră în contact cu adolescenții, fie că sunt profesori sau psihologi, să-i întrebe și despre cum dorm noaptea”, recomandă Copăceanu.

Insomnia crește riscul de depresie și invers

Între tulburările de somn și depresie există o strânsă legătură bidirecțională demonstrată de studii. O meta-analiză care a implicat urmărirea a peste 170.000 de participanți pe o perioadă de aproximativ cinci ani a evidențiat că persoanele care prezentau semne de insomnie au avut un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta depresie, comparativ cu persoanele care au avut parte de un somn odihnitor.

Un alt studiu mai recent, publicat în 2025 în revista Sleep Medicine, care a urmărit peste 3.000 de adulți timp de cinci ani, a arătat că persoanele la care insomnia se agravează progresiv au un risc mult mai mare de a dezvolta simptome depresive clinic semnificative. Cercetătorii au observat și relația inversă: simptomele depresive persistente sau care se agravează în timp cresc riscul de insomnie, confirmând legătura bidirecțională dintre somn și depresie.

Cum afectează somnul depresia

„O persoană care nu se poate odihni suficient săptămâni sau luni la rând va avea dificultăți în funcționarea zilnică, un nivel ridicat de stres, insatisfacții, îngrijorări, ceea ce împreună cu alte variabile contribuie la dezvoltarea depresiei. Pe de-o parte, multe persoane cu depresie se confruntă cu insomnie. Altele, dimpotrivă, dorm excesiv și simt nevoia de a petrece mult timp în pat, inclusiv pe timpul zilei, în cea mai mare parte a zilei”, explică Mihai Copăceanu. 

În cazul persoanelor cu depresie care dorm foarte puțin, se observă adesea o stare de hiperactivare a organismului. „Creierul rămâne într-o stare de alertă, apar gânduri repetitive, îngrijorări și o activare crescută a sistemelor implicate în răspunsul la stres. Chiar dacă persoana este obosită, îi este greu să se relaxeze suficient pentru a adormi sau pentru a menține somnul pe parcursul nopții. În schimb, persoanele care dorm foarte mult tind să prezinte o reducere accentuată a nivelului de energie și a activării generale. În aceste cazuri, pot exista modificări ale ritmurilor circadiene, ale neurotransmițătorilor implicați în starea de veghe și ale mecanismelor care reglează motivația și energia. Somnul devine mai lung, însă nu neapărat mai odihnitor”, completează psihologul. 

Femeile, mai predispuse la insomnii

Potrivit unei cercetări din 2020, femeile sunt mai predispuse la insomnie și depresie decât bărbații. Fluctuațiile hormonale, tendința de a fi mai anxioase și apăsarea dată de responsabilitățile sociale și familiale sunt câteva dintre motivele pentru care tulburările de somn la femei sunt mai frecvente decât la bărbați. 

Specialiștii sunt de părere că atunci când, în ciuda unor eforturi repetate și a unei dorințe puternice de a dormi, nu reușim să ne odihnim, e cazul să ne îndreptăm spre un psiholog sau un psihiatru. 

În primă instanță, psihologul poate recomanda o serie de tehnici, metode și activități care să faciliteze adormirea și să îmbunătățească igiena somnului. Terapia cognitiv comportamentală este un exemplu în acest sens. Dacă aceste intervenții nu se dovedesc eficiente și este vorba despre o tulburare de somn, psihologul poate recomanda o evaluare psihiatrică. 

„În funcție de particularitățile fiecărui caz, psihiatrul poate stabili un plan de tratament care poate include și medicație pentru atenuarea tulburărilor de somn”, explică Mihai Copăceanu. 

Persoanele care au probleme cu somnul pot apela, cu precauție și după discuția prealabilă cu un medic sau un farmacist, și la suplimentele de melatonină. Acestea nu se dau în baza prescripției medicale și sunt disponibile în farmacii sub diverse forme – de la capsule, la tablete sau jeleuri. Suplimentarea cu melatonină poate ajuta la reglarea ritmului circadian.

Diferențe dintre insomnie și privarea de somn

Dacă insomnia este o tulburare de somn deja instalată, în care persoana nu doarme suficient și lipsa somnului îi afectează activitățile zilnice, concentrarea și atenția, privarea de somn este situația în care o persoană nu doarme suficient. 

„Aceasta nu se referă doar la o singură noapte, ci poate apărea pe parcursul mai multor nopți, din diverse motive care împiedică persoana să doarmă și să se odihnească. Poate fi vorba despre un program încărcat, muncă în ture sau alte activități care reduc timpul disponibil pentru somn. Când vorbim despre insomnie, ne referim la diverse tipuri de dificultăți: dificultatea de a adormi, trezirile repetate în timpul nopții sau trezirea mult mai devreme decât este dorit. Pentru a fi considerată insomnie, această situație trebuie să se repete pe o perioadă mai îndelungată de timp”, declară psihologul. 

De-a lungul ultimilor ani, s-a evidențiat o legătură clară între utilizarea excesivă a telefonului mobil, inclusiv dependența de acesta, și apariția insomniei. Există persoane care folosesc telefonul chiar înainte de culcare, altele care îl utilizează cu scopul de a adormi, iar unele continuă să îl folosească și pe parcursul nopții, atunci când se trezesc. Aceste comportamente pot afecta semnificativ atât durata, cât și calitatea somnului. 

„Aș adăuga și faptul că în cazul folosirii rețelelor de socializare, cum sunt TikTok și Instagram, fluxul conținutului ne oferă o stimulare ridicată, iar atunci când ne oprim și dorim să ne odihnim, suntem mult mai agitați”, punctează Mihai Copăceanu.