Investiții de 8-9 miliarde de euro la Centrala nucleară de la Cernavodă – anunțul premierului
Premierul Ludovic Orban spune că investiţiile pentru reactoarele de la Cernavodă s-ar putea ridica la 8-9 miliarde de euro. O parte din bani este necesară pentru retehnologizarea reactorului 1, iar cea mai mare parte pentru construirea reactoarelor 3 și 4. Premierul spune că intenția este ca investițiile să fie realizate cu parteneri din zona euro-atlantică.
„Obiectivul nostru este să realizăm investiţii de 8-9 miliarde de euro, investiţia privind retehnologizarea reactorului 1, de asemenea investiţia privind construcţia reactoarelor 3 şi 4. Vrem să realizăm aceste investiţii cu parteneri serioşi, din zona euro-atlantică, care să aibă expertiza şi tehnologia necesară pentru a putea susţine realizarea acestor investiţii fundamentale pentru dezvoltarea economică a României”, a declarat Ludovic Orban, joi, cu ocazia unei vizite la Cernavodă, împreună cu ministrul economiei Virgil Popescu.
Orban spune că au fost făcuți pași semnificativi pentru încheierea unor acorduri cu investitori, iar termenul de finalizare a reactoarelor 3 și 4 rămâne 2030. „Când vom avea înțelegerile serioase le vom face publice, gândim potențialii parteneri, negocierea condițiilor, astfel încât să fie cât mai favorabile pentru România, schema de finanțare a acestor investiții, și cu siguranță termenul 2030 este un termen pe care îl avem ca obiectiv pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4”, a mai afirmat premierul.
În urmă cu câțiva ani, proiectul reactoarelor 3 și 4 era estimat la circa 6 miliarde euro, iar retehnologizarea reactorului 1 la 1,5 miliarde euro.
Guvernul a înființat, recent, un comitet de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, potrivit unei decizii a premierului Ludovic Orban, publicate în Monitorul Oficial. Din acest comitet fac parte Virgil Popescu, ministrul economiei, Florin Cîțu, ministrul finanțelor, Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, și Ionel Dancă, șeful cancelariei prim-ministrului.
Reamintim că acționarii Nuclearelectrica au renunțat la partenerii chinezi- China General Nuclear Power Corporation. Pe data de 12 iunie 2020, la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA de vineri încetarea negocierilor cu chineziide la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
În luna ianuarie, premierul Ludovic Orban a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro. că statul român ar putea renunța la parteneriatul cu o firma chineză, vechi de aproape cinci ani, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. „Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (…) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener și finanțare„, a spus premierul.
Tot în ianuarie, Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, a declarat, într-un interviu acordat HotNews.ro, că premierul Ludovic Orban a avut dreptate când a afirmat că îi este clar că „nu o să meargă cu chinezii” parteneriatul legat de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Virgil Popescu mai spunea că i se pare normal caastfel de investiții strategice să fie făcute cu parteneri NATO.
China General Nuclear Power Corporation, compania chineză implicată în proiect, a fost acuzată în 2016, de Guvernul SUA, de spionaj nuclear. De altfel, un comunicat al Departamentului de Justiție din 14 aprilie 2016 arată că încă de pe atunci existau suspiciuni în acest sens. Vezi aici comunicatul Departamentului de Justiție.
Cu toate acestea, discuțiile cu chinezii au continuat.
În urmă cu un an, Ministerul Energiei ar fi propus ca suma pe care să o suporte investitorii să fie peste 200 de milioane de euro anual. În mai 2019, la Ministerul Energiei a fost semnat un document numit acordul investitorilor în formă preliminară.De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Potrivit memorandumului, cele doua parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, in care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect).