Investitorii straini, exasperati de lipsa infrastructurii, cer Guvernului Dancila sa isi asume direct marile proiecte

Consiliul Investitorilor Straini (FIC) cere Guvernului Dancila printr-o scrisoare deschisa sa-si asume marile proiecte de infrastructura prin infiintarea unei Unitati de proiect, care să funcționeze la nivelul Guvernului ca un organism interministerial. Solicitarea investitorilor straini vine pe fondul exasperarii fata de intarzierea marilor proiecte de infrastructura.

„În absența unor măsuri urgente, lipsa infrastructurii va începe să acționeze ca o frână puternică în calea dezvoltării economice a României și va limita investițiile viitoare atât de necesare”, arata FIC.

Reamintim ca prima initiativa de transfer a marilor proiecte de infrastructura de la CNAIR, o companie vestita pentru ineficienta, s-a inregistrat in mandatul fostului premier Mihai Tudose. Impreuna cu ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, Tudose a luat de la Ministerul Transporturilor un proiect esuat, Comarnic – Brasov, pe care urma sa il gestioneze direct, impreuna cu Banca Mondiala. A fost pentru prima oara cand un Guvern delega practic gestionarea unui proiect atat de important unui organism extern, dupa ce ultimii ani au demonstrat ca Ministerul Transporturilor e incapabil sa construiasca autostrazi. Nu e clar in acest moment daca Guvernul Dancila va continua pe linia inceputa de Guvernul Tudose sau va abandona ideea.

Scrisoarea deschisa a Consiliului Investitorilor Straini:

Este bine cunoscută importanța infrastructurii de calitate pentru creșterea economică și în egala măsură, întârzierile României la acest capitol. Lipsa infrastructurii frustrează mediul de afaceri, cetățenii și inclusiv autoritățile. Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) – companii care angajează peste 186.000 de persoane și au o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei – cred că trebuie să trecem dincolo de permanenta întrebare ”cine este de vină?” și să vedem ce este de făcut de acum înainte. Am decis să vă trimitem această scrisoare deschisă deoarece, prin mesajele transmise în spațiul public, Guvernul României a semnalat că este preocupat de infrastructura deficitară cel puțin în aceeași măsură ca și mediul de afaceri.

Din punctul nostru de vedere o modalitate relativ simplă prin care câteva proiecte importante s-ar putea debloca și finaliza este crearea unei unități dedicate proiectelor mari de infrastructură, care să aibă în arsenalul său toate instrumentele necesare pentru această misiune.

Permiteți-ne să explicăm.

Obstacole administrative care împiedică dezvoltarea infrastructurii:

– probleme de proiectare;

– întocmirea defectuoasă a caietelor de sarcini;

– procese și proceduri de achiziție complexe și greoaie din punct de vedere administrativ;

– procese și proceduri îndelungate și uneori slab coordonate de obținere a aprobărilor necesare;

– lipsa resurselor pentru monitorizare în etapa de derulare.

Pe lângă toate acestea există o tendință de a nu învăța din greșelile trecutului, iar acest lucru a afectat desfășurarea proiectelor de infrastructură.

FIC consideră că adoptarea unor măsuri pentru a remedia această carență în capacitatea administrativă ar aduce o schimbare majoră, dincolo de aspectele financiare. Acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, dar o abordare consecventă va contribui la îmbunătățirea capacității, rezultând în același timp într-o infrastructură mai bună. Pentru a rezolva această matrice de factori care împiedică dezvoltarea infrastructurii propunem să fie luați în considerare următorii pași pentru proiectele viitoare sau în derulare:

1. evitarea greșelilor identificate în trecut pentru a nu mai fi repetate;

2. întărirea capacității de implementare.

Unitatea specială pentru proiecte mari de infrastructură (UIP)

Pentru a eficientiza coordonarea între principalii actori recomandăm înființarea unei unități de implementare a proiectelor (UIP) care să funcționeze la nivelul Guvernului ca un organism interministerial. UIP ar trebui să fie responsabilă de supravegherea implementării marilor proiecte de infrastructură.

UIP ar urma să beneficieze de expertiză tehnică, financiară și juridică, precum și de resurse financiare adecvate. UIP va fi organismul responsabil cu managementul proiectului cu responsabilități clar stabilite, dar și cu autoritatea de a se asigura că:

– marile proiecte sunt implementate într-o manieră unitară;

– vor exista criterii de referință care să ușureze și să îndrume planificarea și executarea viitoarele proiecte;

– este întotdeauna disponibilă o situație actualizată la zi;

– se reduc și se rezolvă eventualele blocaje majore care pot apărea pe parcursul desfășurării proiectului;

– există puncte de contact pentru organisme interesate care pot sprijini la implementarea proiectelor;

– există continuitate în derularea proiectelor pentru a se putea acumula experiență.

O astfel de unitate poate colabora, de asemenea, cu o serie de instituții, inclusiv cele financiare internaționale pentru:

– a pune la dispoziția UIP cunoștințele lor vaste privind finanțarea proiectelor mari de infrastructură (stabilirea structurii de finanțare a proiectelor, aplicarea celor mai bune tehnici de modelare financiară, identificarea surselor de finanțare, finanțarea și atragerea finanțărilor private, etc.).

– a permite accesul la rețeaua lor de experți internaționali care acoperă practic toate ariile de expertiză privind infrastructura.

– a oferi exemple de practici la nivel mondial privind planificarea, managementul și evaluarea impactului proiectelor de infrastructură și totodată, privind dezvoltarea efectivă a mecanismelor de achiziție pentru proiecte.

În plus, considerăm că există un potențial semnificativ de cooperare între UIP și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Agenția poate fi un centru de date care furnizează informații valoroase pentru luarea deciziilor.

Persoane cu cea mai înaltă calificare profesională ar trebui să se regăsească atât în conducerea, cât și la nivelul operativ al UIP. Personalul trebuie să fie remunerat pe măsură și să i se asigure toate pârghiile necesare pentru a-și duce la îndeplinire misiunea.

În absența unor măsuri urgente lipsa infrastructurii va începe să acționeze ca o frână puternică în calea dezvoltării economice a României și va limita investițiile viitoare atât de necesare.

Dacă considerați utilă o discuție mai amplă pe acest subiect, vă stăm la dispoziție cu experiența organizației noastre