IPP solicita mai multa transparenta in procesul de achizitii publice, in vederea modificarilor aduse legislatiei de catre ANRMAP

Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) care, prin presedintele Dan Vladescu, a anuntat deja intentia de a amenda cadrul legal in materia achizitiilor publice, ca aceste modificari sa tina cont de mai multe puncte, intre care cresterea transparentei si eliminarea oricarei posibilitati de interpretare a legii, se arata intr-un comunicat al IPP.

Potrivit IPP, acestea modificari ar trebui sa:

• Elimine orice ulterioara posibilitate de interpretare a legii riscand sa puna in continuare ANRMAP in pozitia de agentie de consultanta in relatie cu entitatile care ii solicita puncte de vedere, inclusiv firme si structuri de consultanta/cabinete de avocatura ce prospera, in acest moment, de pe urma legislatiei neclare. Legislatia romaneasca in achizitii trebuie sa fie simpla, supla, clara, fara interpretari pentru a fi eficient aplicata.
• Creasca transparenta procesului de achizitii prin facilitarea accesului publicului la informatii privind toate etapele unei achizitii publice, indiferent de suma (de la anuntul de atribuire, la copia integrala a contractului si a tuturor actelor aditionale, pana la procesul verbal de receptie a lucrarii sau serviciului). Aceste informatii sa fie disponibile intr-un singur loc – in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) – si organizate incat sa permita, oricarui cetatean interesat, sortarea dupa multiple criterii de cautare. SEAP, pe care il vedem in viitor preluat de ANRMAP, trebuie regandit pentru a permite accesul in timp real al cetatenilor la informatii despre toate etapele unei achizitii publice, respectiv toate contractele incheiate de toate Autoritatile Contractante care organizeaza licitatii cu bani publici. Legislatia in materie nu trebuie sa mai contina prevederi de secretizare a informatiilor legate de contractele de achizitii facute din bani publici[1] sub niciun pretext, nici macar acela al protejarii secretului comercial.
• Intareasca responsabilitatea Autoritatilor Contractante in elaborarea documentatiei de atribuire, concomitent cu raspunderea directa cu privire la derularea contractului. Apreciem ca Autoritatile Contractante nu ar mai trebui verificate ex-ante, sistemul actual prin care ANRMAP verifica documentatiile de atribuire ale tuturor autoritatilor contractante blocand nejustificat activitatea de achizitie care ar putea fi mult mai intensa in intreaga tara.
• Consolideze credibilitatea procesului, atat prin obligarea tuturor autoritatilor publice sa intre in evidenta Sistemului Electronic de Achizitii Publice cat si prin efectuarea de controale temeinice a modului de derulare a achizitiei, prin sondaj, si ulterior atribuirii contractului, la nivelul acelor contracte incadrate in anumite grade de risc preidentificate.
• Credibilitatea procesului ￢ care astazi atinge un nivel dramatic, in conditiile in care 87% din populatie considera ca achizitiile publice nu sunt corecte[2] – se va castiga numai printr-o mai buna reglementare si mai ales aplicare a prevederilor legate de conflictele de interese din achizitii, o tema neabordata sistematic pana acum de nicio conducere a Autoritatii, in pofida unor protocoale semnate intre aceasta si alte autoritati/agentii. Aspectul este mentionat de altfel si in cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Verificare si Cooperare pe Justitie.
• Aduca eficienta in cheltuirea banilor publici cautand sa determine o piata cu adevarat libera si competitiva in achizitii.
• Este imperativ necesara standardizarea unor intervale de preturi la care Autoritatile Contractante pot achizitiona de pe piata anumite produse/servicii/lucrari, un asemenea proces ducand la economii substantiale in resursele publice[3]. Studiile IPP, in continuarea rapoartelor anuale ale autoritatilor statului (vezi Raport Curtea de Conturi 2011), arata cum banii publici sunt in continuare risipiti in contracte cu preturi nejustificat de mari pentru aceleasi categorii de produse sau servicii achizitionate. Autoritati Contractante diferite platesc preturi diferite, de multe ori variind de la simplu la triplu sau chiar mai mult.

Cu un volum anual de aproximativ 10 miliarde de euro, in acest moment, in Romania nu exista din pacate o adevarata ‘piata a achizitiilor publice’, asa cum solicita de altfel in mod explicit si Comisia Europeana. Pornind de la problemele identificate dar si pe fondul procesului actual de modificare a legislatiei in domeniu la nivel comunitar (prin noua Directiva privind achizitiile publice), Guvernul trebuie avanseze propuneri cu adevarat orientate catre recasigarea increderii procesului in primul rand prin intarirea transparentei in toate etapele proceselor de achizitii dar si prin eficientizarea cheltuirii resurselor publice prin licitatii.