Isărescu: O expansiune obținută cu prețul unor deficite excesive ar putea destabiliza economia/ Reformele structurale și instituționale sunt esențiale

Guvernatorul BNR nu ratează nicio ocazie pentru a le reaminti guvernanților că în timpuri bune, în care ai creștere economică, e nevoie să pui bani deoparte, ca să ai din ce te ”hrăni” atunci când vor veni vremuri tulburi. Prezent marți la Constanța, Isărescu a reamintit că o expansiune obținută cu prețul unui deficit fiscal sau de cont curent excesiv, ar putea fi de natură să destabilizeze parcursul pozitiv al unei economii. Guvernatorul BNR s-a deplasat la Constanța pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius.

Disertația Guvernatorului a fost legată de adoptarea monedei euro.

Ce a mai spus marți Isărescu:

Există patru tipuri de convergență care trebuie luate în considerare. Convergența nominală este ușor de cuantificat, fiind prevăzute criterii clare, fiind cunoscute drept criteriile de la Maastricht. Un al doilea tip de convergență este cea reală, care se referă la nivelul de dezvoltare economică, fiind măsurată prin nivelul PIB pe locuitor. Al treilea tip de convergență la care mă refer este cea instituțională, care privește compatibilizarea instituțiilor cu cele ale zonei euro. În acest proces, o importanță deloc de neglijat o are și instituția băncii centrale, inclusiv din perspectiva independenței acesteia. Astfel, este necesară întărirea independenței BNR prin modificarea legii care guvernează activitatea sa. Este important de subliniat că nu trebuie să intervină modificări de natură a eroda în vreun fel independența instituției, așa cum ar putea să se întâmple dacă unele prevederi cuprinse în propuneri legislative recente ar fi adoptate. În fine, există și convergența structurală, care constituie un concept mai vag, referitor la adecvarea structurii economiei respective la cea a zonei euro. Convergența structurală vizează un spectru larg de domenii, de la structura pe ramuri a economiei până la flexibilitatea unor piețe și la sincronizarea ciclurilor de afaceri.

Experiența practică a demonstrat că zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu nivel scăzut de competitivitate sau cu piețe rigide.

Forțarea excesivă a procesului de convergență este tot atât de nocivă precum trenarea acestuia. Dictonul latin festina lente se aplică și în acest caz, a ne grăbi încet pe calea convergenței însemnând să o parcurgem într-o cadență sustenabilă pe termen mediu și lung.

În intervalul iulie 2015 – noiembrie 2017 România a îndeplinit toate criteriile de convergență prevăzute în Tratatul de la Maastricht. Faptul că, la momentul actual, valorile de referință pentru rata dobânzii pe termen lung și pentru inflație nu mai sunt îndeplinite reprezintă un avertisment că ar trebui depuse eforturi pentru realizarea convergenței nominale într-o manieră durabilă, și nu accidentală sau temporară. Acest lucru este posibil numai atunci când cele două tipuri de convergență se potențează reciproc.

Este important să menținem economia pe un trend de creștere, fiind totodată extrem de atenți să protejăm echilibrele macroeconomice recâștigate în urma unui proces dureros de ajustare care a avut loc după criza financiară internațională. Singura modalitate de a merge înainte este aceea de a recurge la un mix coerent de politici macroeconomice și la reforme structurale ferme, menite să majoreze potențialul de creștere a economiei și, în același timp, să îi sporească rezistența la șocuri. Această abordare nu ar trebui să lase loc politicilor prociclice.

Planul de trecere la euro propune acțiuni pregătitoare structurate în jurul mai multor teme. De exemplu, în ceea ce privește politica monetară și cea macroprudențială, se subliniază necesitatea unei abordări care să favorizeze stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară și controlul dezechilibrelor externe, urmărindu-se aducerea inflației, în mod sustenabil, la niveluri apropiate celor din zona euro. Un alt exemplu îl reprezintă domeniul finanțelor publice și al administrației publice, unde se recomandă consolidarea bugetară prin reducerea deficitului bugetar structural și creșterea spațiului fiscal, alături de utilizarea anticiclică a politicii fiscale, drept instrument principal de stabilizare (alături de politica veniturilor și de cea macroprudențială).

Planul național de adoptare a monedei euro este însoțit de un Raport de fundamentare, care oferă soluții pentru reducerea perioadei de pregătire a aderării. Conform Raportului, este esențial să fie întreprinse reforme structurale și instituționale (…)

Fără compatibilitate structurală și instituțională, fără echilibre economice care să aibă corespondent în convergența reală, poziția în zona euro ar fi una precară.

Citește aici varianta integrală a discursului ținut marți de Mugur Isărescu la Constanța.

N.Red: Sublinierile aparțin redacției.