Isărescu: ROBOR scade ușor din septembrie, nu are legătură cu taxa pe bănci. E o aiureală că am fi făcut presiuni asupra băncilor

”Ratele Robor pe termen scurt sunt foarte sensibile la lichiditatea din piață. Cele pe termene mai lungi depind și de lichiditate și de evoluția dobânzilor pe termen scurt dar depind și de percepția analiștilor. Iar astă-vară s-a conturat această încredere că inflația va veni în jos iar anticipațiile inflaționiste au fost în scădere. Dacă vă uitați la evoluția ROBOR pe termene mai îndelungate veți vedea că indicele scade ușor din septembrie. Nu are deloc legătură cu taxa pe bănci”, a declarat la finalul briefingului de presă de marți Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

”Principalul element de nemulțumire este faptul că taxa a fost legată de ROBOR și faptul că nu s-a discutat clar cu industria. În mod normal o asemenea Ordonanță trebuia prezentată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială și vom face o solicitare în acest sens”, a mai precizat Isărescu.

Noi nu facem presiuni. Noi mișcăm dobânda în sus și în jos, că asta-i instrumentul nostru de lucru. Asta e o aiureală, că am făcut presiuni
Impactul Ordonanței este de câteva miliarde de euro. Noi nu putem schimba Ordonanța, dar putem face sugestii. Ne-a luat și pe noi prin surprindere
Băncile trebuie să fie mult mai active în media. Să explice cum funcționează o bancă, ce înseamnă profitul unei bănci, ce sunt acelea provizioane…Asta e daroria bancherilor, a Asociației Române a Băncilor
Ei trebuie să spună că profitul din 2018 vine după câțiva ani de pierderi și mai mult ca urmare a unor provizioane
Noi nu mai dorim să vorbim în numele băncilor. Ele sunt independente. BNR nu e ministerul băncilor
Ele trebuie să explice cum e cu zăpăceala asta. Ba că au profit, ba că nu au. Le-am spus și astă toamnă, când cu ROBOR-ul. Băncile îl formează dar a devenit problema noastră.
S-e tot vorbește despre un cartel al băncilor pe ROBOR. Păi ați mai auzit de vreun cartel format și de cumpărător și de vânzător?
Noi ne vom spune punctul de vedere dar în cadrul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială. Noi suntem o instituție serioasă, nu ne exprimăm prin intermediul televiziunilor.
Pentru impactul calculat și care a apărut în presă calculele au fost făcute în viteză maximă. Am sperat că vom aduce șumea cu picioarele pe pământ.
Vom convoca Comitetul. Am ctit și pe față și pe dos Ordonanța, știm foarte bine că e an electoral și înțeleg ce e aceea o constrângere politică
Creșterea economică a fost adusă în preajma creșterii potențiale, îndepărtându-ne de ceea ce ne temem- o supraîncălzire a economiei.
Nu vrem să tulburăm mai mult decât trebuie o atmosferă care e oricum tulbure
Dați-ne puțin răgaz să discutăm cu inițiatorii să vedem ce au avut în vedere…
Piața monetară a funcționat foarte bine în acest an. Ce-i cu nebunia asta pe care au lansat-o unii pe piață…? Dacă vă uitați pe grafice, reducerea ROBOR a venit după ce inflația a început să coboare.
Faptul că atunci când mergeți în străinătate și faceți o plată cu un card emis de o bancă românească se datorează faptului că băncile respectă legile internaționale. Dacă ele nu ar respecta aceste legi, nu veți mai putea face nicio plată cu cardul în străinătate (potrivit lui Eugen Teodorovici, băncile ar trebui sa includă provizioanele in calculul impozitului pe profit și, dacă un credit se dovedește a fi neperformant, statul sa regleze ulterior problema cu banca)

Comunicatul BNR de marți privind decizia de politică monetară:

Rata anuală a inflației IPC a coborât la 3,43% în noiembrie 2018 (de la 5,03% în luna septembrie și 4,25% în octombrie), revenind în intervalul de variație al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază şi al conduitei atent calibrate a politicii monetare. Efectele de bază dezinflaţioniste au marcat în principal evoluţia preţurilor volatile şi a celor administrate, influenţate şi de scăderile consemnate în luna noiembrie pe segmentul combustibililor și pe cel al legumelor și fructelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) și-a accentuat ușor traiectoria descendentă, scăzând la 2,5% în noiembrie, de la 2,78% în luna septembrie. Descreşterea a continuat să fie determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, sub influenţa unor efecte de bază și a evoluţiei cursului de schimb al monedei naționale în raport cu euro din luna noiembrie.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna noiembrie și-a menținut nivelul de 4,6% consemnat în luna octombrie (de la 4,5% în luna septembrie); un parcurs similar a urmat și rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care și-a păstrat nivelul de 4,0% atins în luna octombrie (de la 3,8% în luna septembrie).

Creșterea economică în trimestrul III 2018 a continuat să se accelereze ușor în termeni anuali, până la 4,3%, de la 4,1% în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. Pe partea cererii, contribuția majoritară la creșterea PIB a continuat să aparțină variației stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat aportul negativ.

Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul încetinirii relativ mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, determinând, alături de deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, accelerarea creșterii deficitului de cont curent față de perioada similară a anului anterior.

Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în luna octombrie 2018, comparativ cu trimestrul III: dinamică anuală în creștere a activității din comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, persistența declinului lucrărilor de construcții, temperarea ritmului de creștere a producţiei industriale concomitent cu reaccelerarea creșterii comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat ușor, media acestei creșteri rămânând marginal superioară celei din trimestrul III. Evoluția a fost susținută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăților nefinanciare – pe seama componentei în valută – , precum și de prelungirea ritmului înalt de creștere al celui destinat populației, în ușoară încetinire totuși față de trimestrul III. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6% în luna noiembrie, de la un minim de 35,6% în mai 2012.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei și a menținerii ei pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita superioară a intervalului țintei de inflație, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt amplificate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Relevante sunt şi conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 ianuarie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.