Istoria internetului in Romania. Alexandru Rotaru: Nu pot sa spun ca am inventat noi ceva in plus aici in Romania. Doar ca majoritatea noutatilor le-am adoptat printre primii
„Demersurile pentru inregistrarea domeniului .ro au fost realizate integral de Institutul National de Cercetare in Informatica, sub coordonarea lui Eugen Staicut. Mai intii in 1992 s-a obtinut pentru ICI statutul de registru local IP la RIPE”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Rotaru, director general RoLink PLus si membru fondator GURU (Asociatia Utilizatorilor de Internet din Romania). Intr-un interviu acordat HotNews.ro, acesta prezinta principalele etape ale revolutiei Internet in Romania si cateva previziuni. „Lumea retelelor sociale este doar un pas care va fi rapid depasit”, sustine Alexandru Rotaru.
Luna aceasta se implinesc 20 de ani de la crearea primei retele de internet in scoli si universitati. 2013 este si anul in care se implinesc 20 de ani de la aparitia domeniului .ro. HotNews.ro – primul ziar online din .ro – va prezinta o serie de interviuri cu persoanele implicate direct in Revolutia Internetului in Romania. In cazul in care cunoasteti persoane care au fost implicate in revolutia informatica in Romania, pionieri ai .ro care doresc sa vorbeasca despre primii ani de internet in Romania, trimiteti datele lor de contact la redactie[at]hotnews.ro si HotNews.ro le va contacta pentru a le publica povestile.
Juan Carlos Martinez Coll, Mihai Jalobeanu si Alexandru Rotaru la conferinta ROSE ’95
Foto: ittrends.ro
Rep: Cum a aparut domeniul .ro si ce rol ati jucat dumneavoastra in aceasta „poveste” care a inceput in 1993?
Alexandru Rotaru: Demersurile pentru inregistrarea domeniului .ro au fost realizate integral de ICI (Institutul National de Cercetare in Informatica) sub coordonarea lui Eugen Staicut. Mai intii in 1992 s-a obtinut pentru ICI statutul de registru local IP la RIPE si primul bloc de adrese IP alocat a fost: 193.226.0.0/16. Cererea pentru .ro a fost adresata catre IANA (Internet Asigment Numbers Authority) in mai 1992 prin RIPE. De abia in 26 februarie 1993 s-a obtinut autorizarea de functionare pentru ROTLD (Romania Top Level Domain). Pentru ca acest lucru sa fie posibil a fost necesara transformarea protocolului de comunicatie pe linia inchiriata EARN a lui ICI catre universitatea din Viena in protocol TCP/IP, chestiunea aceasta fiind rezolvata in decembrie 1992.
Singura noastra mica influenta in acea perioada a fost promovarea sistemelor Unix, care aveau nativ protocolului TCP/IP, fata de sistemele folosite in reteaua EARN in 1992 bazate pe protocolul BITNET. Acestea functionau pe sisteme Digital (VAX – VMS). De altfel primul serviciu DNS (Domain Name Server) din Romania a fost rulat la ICI pe un Unix HP-UX folosind un minicalculator HP.
Rep: Domeniul .ro a fost o cerinta a pietei comerciale sau o cerinta a sistemului educational?
Alexandru Rotaru: Nici nu se punea problema de internet comercial la acea vreme. In 1993-1994 majoritatea utilizatorilor din Romania erau multumiti cu email-ul.
Evident zona cea mai activa era cea universitara (reteaua academica ROEDUNET, coordonata de Nini Popovici), dar si cercetarea (reteaua de cercetare RNC, coordonata de Eugen Staicut).
In paralel s-a initiat la Fundatia Soros un program numit „computere pentru licee” coordonata de Nicolai Sandu, care a dus la dezvoltarea unei retele a liceelor. Aceasta retea a functionat initial prin dial-up (linie comutata) pentru email cu protocolul UUCP si apoi on-line, prin TCP/IP.
Cel mai important cistig insa pentru dezvoltarea Internet-ului din Romania a fost folosirea pe scara larga a Unix-ului respectiv a Linux-ului pentru toate aceste retele. In plus asociatia de Unix din Romania (grupul GURU), infiintata inca din 1991 si coordonata de un grup de entuziasti (printre care Rotaru Alexandru si Irinia Athanasiu), cat si miscarea emigratiei Romanesti din Occident numita „Free Unix for Romania” coordonata de Marius Hancu au avut un rol esential in educarea mai multor generatii in spiritul Internet-ului.
Rep: In 1993 internetul era la inceput in tara noastra si abia patrunsese in cateva zone din Occident. Cum vedeati atunci viitorul internet-ului si al domeniului .ro, v-ati gandit ca va ajunge atat de important si mai ales ca va ajunge indispensabil pentru business?
Alexandru Rotaru: Europa de Vest era conectata cu America prin doua cabluri de fibra optica submarine, unul in Franta si altul in Olanda. Deoarece Europa era putin in urma Americii in utilizarea Internet-ului, numarul informatiilor care sosea din America catre Europa era semnificativ mai mare. Intr-o buna zi, prin 1991, s-a defectat cablul de fibra optica din Franta. Cei din New York, ca sa rezolve problema, au trimis o banda continind toate mesajele din acea zi pentru Europa prin DHL. Banda a ajuns la Paris insa nimeni nu stia nimic. Asa ca a fost trimisa inapoi la New York. Dupa 6 luni, timp in care banda aceasta a circulat pe ruta Paris – New York de vreo 8 ori, ea a fost in sfirsit rulata la Paris. Astfel citeva sute de utilizatori din Europa au primit mesajele prin email cu 6 luni intirziere.
Despre business prin Internet in acea perioada chiar nu-mi amintesc. Se intimplau citeva lucruri interesante, insa nu la noi. Sita Airlines s-a transformat prin 1993 dintr-o companie de distributie bilete pentru avion si intr-un furnizor de servicii Internet. Noi aflam lucrurile astea prin email si ni se pareau promitatoare. In nici un caz insa nu intrevedeam amploarea la care se va ajunge.
De altfel imi amintesc ca primul simpozion ECommerce s-a organizat de catre USENIX la New York in vara anului 1995. Speriati de perspectiva implicarii Internetului in tranzactii financiare, marile firme au platit atunci foarte multi bani. Conferinta a avut un succes financiar urias. Din banii platiti de catre cei care urmau sa vinda produse prin Internet, USENIX a finantat integral urmatoarele 5-6 Conferinte tehnice si au platit taxe de scolarizare integrale pentru un numar de circa 150 studenti din intreaga lume.
La noi in Romania, primele firme comerciale de Internet (EUnet, PCNet, Intercomp, KAPPA s.a) percepeau taxe in 1994-1995 pentru a plati liniile de comunicatii Internationale, extrem de scumpe la acel moment, cat si pentru asigurarea suportului tehnic la serviciile email sau ulterior la cele de Internet on-line.
Rep: In afara de faptul ca romanii sunt mari amatori de gadget-uri, care ar fi principalele motive care au facut ca tara noastra sa aiba conexiuni atat de rapide si la abonamente ieftine, mult peste tarile din vestul Europei?
Alexandru Rotaru: Este o piata supra-aglomerata. Concurenta este foarte mare si asta a dus la caderea preturilor si la broadband pe scara larga. Cit despre gaget-uri, ele sunt fata de azi a competitiei intre operatori. Nimeni nu are azi sanse pe aceasta piata fara a oferi broadband si toate serviciile integrate (internet, telefonie si televiziune) eventual pe suport fix si/sau mobil.
Din pacate, pe cit de avansata este piata, pe atat de asimetrica este Romania. Exista o lume a oraselor unde domina broadband-ul si unde abunda gaget-urile si o lume aproape total neconectata, formata din sate raspindite pe toata suprafata Romaniei. Acesta este un decalaj si un handicap major. La fiecare noua guvernare problema aceasta este reluata, dar pina acum este aproape nerezolvata, chiar daca asistam chiar si in acest moment la a 5-a reluare a proiectului.
Rep: Ce lucruri v-au surprins cel mai mult la evolutia internet-ului in Romania? Sunt anumite lucruri despre care credeati ca sunt cu totul nepromitatoare, insa au explodat pur si simplu online?
Alexandru Rotaru: A fost uimitor pentru mine in 1995 cind o companie CATV, KAPPA s-a transformat intr-un operator de Internet prin Cablu TV. De asemenea a fost o revelatie realizarea primului exchange intre operatorii de Internet din Romania, numit BUHIX, tot prin KAPPA in 1996-1997. In general am fost martor la fiecare moment mai important din acest domeniu, insa nu pot sa spun ca am inventat noi ceva in plus aici in Romania. Doar ca majoritatea noutatilor le-am adoptat printre primii.
Rep: Prin anii ’95 multi jucau ore in sir jocuri stil „board games” online, apoi prin anii 2000 a fost o perioada a jocurilor stil Counter Strike, a site-urilor tip mIRC in net cafe-uri, iar acum multi romani isi petrec cel mai mult timp online pe Facebook. Care ar putea fi „the next big thing” care sa ocupe majoritatea timpului petrecut online de romani?
Alexandru Rotaru: Pentru mine primul joc pe calculator a fost Dungeon, un joc fara imagini, in limbaj natural, creat la MIT la inceputul anilor ’80. Tin minte ca situatiile prin care treceai incercind sa stabilesti un traseu printr-un fel de labirint nu se repetau. Asa am inceput sa prind interes pentru un domeniu numit „artificial intelligence” care s-a dezvoltat constant pe parcursul timpului.
Apoi prin 1997 in Trafalgar Square la Londra s-a deschis o casa numita „Virtual Reality House”, care avea circa 6 etaje pline cu cele mai sofisticate sisteme si jocuri de realitate virtuala. Am stat peste o ora acolo ca sa ghicesc cum se vor transpune toate astea pe Internet. Asa ca nu sunt mirat atunci cind unii dintre studentii de azi creeaza personaje pentru jocuri sau obiecte virtuale pe Internet. Cred ca este ceva foarte eficient in special pentru cistigul material.
Totusi lumea retelelor sociale este doar un pas care va fi rapid depasit. Mai degraba consider ca „umanizarea calculatoarelor” va oferi cele mai mari surprize. Este suficient sa urmarim razboiul smartphone-urilor sau diversificarea aplicatiilor prin care interactionam cu Internet-ul. Un mare pericol insa il reprezinta anihilarea creativitatii la majoritatea utilizatorilor prin bombardarea acestora cu informatii triviale sau goale de continut.
Rep: Cum vedeti piata furnizorilor de internet din Romania? Sunt anomalii ce o deosebesc de pietele din Vest? Ce lucruri pozitive exista si ce anume din piata a ajutat la crearea unei infrastructuri cum este cea de astazi?
Alexandru Rotaru: Este in derulare un proces de colationare a furnizorilor, chestiune care conduce la o standardizare nefericita a serviciilor. Este vorba despre o simpla lupta comerciala intre operatori fara prea multe evolutii spectaculoase. Asistam la un razboi de uzura, purtat cu instrumente foarte sofisticate, dar care in esenta ne priveaza de experiente „interesante”.
Perioada „revolutiei Internet” ca gradient al evolutiei a fost cu mult mai intensa. Exista in plus anomalii specifice ca de exemplu monopolizarea uneori a accesului la infrastructura. Dar sunt si lucruri pozitive cum ar fi local-exchange-urile (Ronix si Interlan), aparitia unor asociatii care reprezinta interesele operatorilor in raport cu administratia publica (ANISP) sau asociatii ale ultilizatorilor (cum ar fi ISOC Romania).
Rep: Au fost studii care au comparat influenta internetului asupra lumii secolului XXI cu cea pe care a avut-o Revolutia Industriala asupra lumii secolului al XIX-lea. Sunteti de acord cu o astfel de comparatie?
Alexandru Rotaru: Eu sunt de parere ca asemenea comparatii sunt putin fortate. Cred insa ca lumea digitala, bazata pe Internet, creeaza o alta economie pe care statele sunt departe de o controla. Sunt foarte multe persoane care lucreaza si cistiga exclusiv on-line prin Internet si care sunt considerati de exemplu someri in tarile lor. Pe de alta parte ne-am mirat teribil cind primul post de radio a inceput sa emita prin Internet spargind bariera transfrontaliera (copyright, drepturile de autor s.a.m.d). Acum este rindul televiziunii, iar productiile multimedia se vor muta complet pe Internet. Vom vorbi despre HollyWood ca despre o lume pe care au prins-o bunicii nostri, iar „Icar”-ul pe care nu a mai apucat sa-l termine Steva Jobs se vede deja prin standardizarea si conectarea on-line a masinilor moderne.
Rep: Ce aspecte ale modului in care romanii utilizeaza internetul vi se par exagerate? Spre exemplu, vi se pare ca lumea pierde prea mult timp pe retelele sociale in loc sa acceseze lucruri instructive?
Alexandru Rotaru: Fiecare pierde pe Internet atata timp cit considera. Categoric un copil nu este pregatit sa inceapa sa perceapa realitatea inconjuratoare direct prin Internet. Acest lucru insa poate fi reglat de parintii lui prin educatie.
Este putin exagerat sa ma uit pe Facebook ca sa aflu ce voi face in urmatoarele 10 minute, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa avem conturi pe Facebook. Cel mai bine este sa reusim sa ne comportam firesc folosindu-ne rezonabil de mediul on-line.
Rep: Care este „povestea” dumneavoastra in timpul scurs din 1993 si pana in prezent? V-a influentat in vreun fel faptul ca ati fost implicat in dezvoltarea internetului inca de la aparitia lui in Romania?
Alexandru Rotaru: Acum cind se scrie istoria Internetului („Internet Hall of Fame”) cei care au avut contributii au fost impartiti in 3 categorii: pioneri, inovatori si conectori. Eu consider ca ma incadrez in a 3-a categorie deoarece printr-un concurs de imprejurari in perioada 1991-1998 am avut sansa sa adun oamenii in jurul acestui subiect si sa contribui la formarea citorva generatii de Internauti. In ziua de azi conduc un operator Internet de pe piata din Romania si in acest fel am grija de functionarea corecta a bucatii de Internet de care sunt responsabil.
Evident nu o sa uit niciodata „revolutia Internet” din perioada 1993-1998, care a avut pentru mine o contributie esentiala in modul in care judec fenomenul on-line in ziua de azi.
Scurta carte de vizita:
Dr. ing Rotaru Alexandru
Director General RoLink PLus SRL
Membru Fondator GURU (Grupul Utilizatorilor Romani de Unix)
Initiator al seriei de conferinte ROSE (Romanian Open Systems Event): ROSE’93-ROSE’98
Membru Fondator prin RoLink Plus SRL al ANISP (Asociatia Furnizorilor de Internet din Romania) si
RONIX (primul Local Exchange comercial din Romania)
Membru in conducerea ISOC Romania
Scurt istoric al Internetului in Romania – Sursa: Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor (ANISP)
1991: Accesul la Internet din Romania se facea prin apel telefonic in alte tari (de regula Austria, Germania sau Olanda); adresele de e-mail erau inregistrate in domeniile din aceste tari. Guvernul Romaniei aproba propunerea Academiei Romane, Ministerului Invatamantului si Stiintei si Comisiei Nationale de Informatica pentru conectarea la reteaua EARN (European Academic Research Network), cu primele noduri ICI, IFA si IPB.
1992: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) trimite catre IANA (Internet Assignet Numbers Authority) cererea pentru inregistrarea domeniului .ro.
1992: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica a obtinut statutul de registru local IP la RIPE si primul bloc de adrese IP alocat a fost: 193.226.0.0/16.
26 februarie 1993: Se obtine autorizarea de functionare pentru ROTLD (Romania Top Level Domain). Pentru ca acest lucru sa fie posibil a fost necesara transformarea protocolului de comunicatie pe linia inchiriata EARN a lui ICI catre universitatea din Viena in protocol TCP/IP, chestiunea aceasta fiind rezolvata in decembrie 1992.
Domeniul .ro este inregistrat in baza de date IANA (Internet Asigment Numbers Authority). Este momentul in care Romania primeste acceptul de a inregistra domenii nationale sub „.ro”. Din acel moment ICI a inceput sa inregistreze nume de domenii .ro. Primul nume de domeniu a fost rnc.ro. Serviciul de inregistrare a fost gratuit pana in 1995. Primul furnizor comercial de acces la INTERNET din Romania: EuNET (azi GTS Telecom).
1993: Nodul national RNC – Reteaua Nationala de Cercetare – asigura conectivitate totala la INTERNET. Se conecteaza la Nodul RNC de la ICI (Institutul National de Cercetare in Informatica) nodurile de la IFA, UPB, Universitatea Tehnica Timisoara, CEPES si IMAR.
1993: Universitatea Politehnica Bucuresti implementeaza prima reteaua locala LAN in luna noiembrie, pe care o conecteaza prin linie dedicata la EuropaNet. Latimea de banda a liniei era de 9.6 kbps, iar punctul de acces situat la Dusseldorf – Germania.
Din momentul in care a aparut primul punct de prezenta Internet in lumea academica romana, incepe si dezvoltarea infrastructurii de comunicatii de date din Romania. In acelasi an apar doua noi conexiuni interne: Bucuresti-Cluj si Bucuresti-Iasi, prin care se conecteaza retelele a doua dintre cele mai importante universitati din tara: Universitatea Tehnica din Cluj Napoca si Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Sursa
6 iulie 1993: se atribuie primele doua licente de operatori de date din Romania firmelor RTNS (actualul Equant) si LOGIC
1993-1998: Se desfasoara programul „Computere pentru licee” finantat prin Fundatia Soros Romania si coordonat de Nicolai Sandu, care a dus la dezvoltarea unei retele a liceelor. Aceasta retea a functionat initial prin dial-up (linie comutata) pentru email cu protocolul UUCP si apoi on-line, prin TCP/IP.
1994: Apare conceptul de Comunitate „on-line”; cea mai mare parte a comunitatii accepta ca Internet-ul (prin ARPANET) implineste 25 de ani. In Romania, Retelele nationale de transmisiuni de date se extind in teritoriu cu noi noduri: 14 noduri la LOGICnet si 7 noduri la ROMPAC.
1995: Se pune in functiune legatura pe satelit la 64 kbps Bucuresti – Viena (a functionat pana in februarie 1999).
1996: In octombrie se instaleaza legatura terestra Bucuresti – Budapesta pentru conectarea RNC la Europanet, cu finantare PHARE (a functionat pana in februarie 1998).
1997: In Romania, Mobifon lanseaza primul serviciu GSM la 900 Mhz (CONNEX la 15 aprilie). Mobilrom lanseaza serviciul Dialog la 21 aprilie.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro