Jaf in codrii Prahovei

Dupa ’89, padurea a devenit o importanta sursa de venituri pentru proprietarii de gatere, dispusi sa prelucreze cantitati importante de material lemnos, indiferent de provenienta acestora. Asa au aparut bandele de hoti de lemne, care fac legea in codrii Prahovei, fara sa fie deranjati de oamenii legii sau de autoritatile locale.

Un astfel de lucru se intampla si in comuna Valcanesti, unde proprietarii de padure au devenit victimele unui fenomen scapat de sub control. Napoleon Necula are 83 de ani si se teme pentru viata sa. „Suntem mai multi mostenitori pe vreo cinci hectare de padure. Mi-e frica sa ma duc pe proprietatea mea singur, ca hotii sunt dispusi sa-ti dea foc la casa daca le opui rezistenta.

Se vede cu ochiul liber cum au defrisat hectare intregi de padure”, se plange batranul. In timp ce hotii ii taie padurea la lumina zilei, omul se chinuie sa obtina acordul autoritatilor silvice pentru o caruta de lemne de foc cu care sa treaca iarna. In schimb, la Primaria Valcanesti totul e bine si frumos. „Nu avem noi hoti de lemne in comuna, poate doar in mintea reclamagiilor.

Se mai taie pe aici pe colo cate un copac, dar nu putem vorbi de un fenomen. La noi e liniste”, spune viceprimarul Ion Mocanu. Un agent al postului de politie din localitate ne da asigurari ca la Valcanesti nu se fura, dovada stand doar cele cateva dosare penale intocmite anul trecut pentru taieri ilegale de copaci.

Si, totusi, langa masina inscriptionata cu numele ziarului se aduna numerosi localnici. Oamenii se plang ca nu sunt aparati de hoti si ca asista neputinciosi la defrisarea padurilor care le-au fost retrocedate.

Fara paza

Reprezentantii Directiei Silvice Ploiesti sustin ca nu pot pazi padurile private decat in baza unor contracte semnate cu proprietarii. Pana acum, din cele peste 20.000 de hectare de padure care au fost redate prahovenilor, doar pentru 1.000 de hectare s-au incheiat contracte de paza.

„In schimbul a 40 de lei pe hectar de padure pe an, padurarii nostri raspund pentru fiecare copac taiat de pe proprietatea omului. Directia il si despagubeste pe proprietar, insa multe dintre contracte nu se pot incheia din cauza faptului ca nu au fost delimitate clar suprafetele de padure retrocedate”, sustine Cosmin Birjaru, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Ploiesti.