Jaf protejat de 1.000 de miliarde la „Ampelum” Zlatna

Creditorii fostei Uzine „Ampelum” Zlatna (judetul Alba) pot sa-si ia adio de la sumele pe care le aveau de recuperat de la firma respectiva. Acestia au ramas in paguba cu peste 1.000 de miliarde lei, dupa ce lichidatorii au vandut uzina veche „Ampelum” la pretul de aproximativ 55 de miliarde, suma ce nu acopera nici macar 5 la suta din nivelul datoriilor.

Surse din cadrul firmei sustin ca o parte din datorii au fost umflate in extremis, in ultima perioada din viata „Ampelum”, in speranta ca mai apoi sa fie recuperate. Acest lucru a fost posibil numai in mica masura la inceput, cand unele dintre aceste datorii au fost platite.

Se pare ca o parte dintre materiile prime existente au fost livrate numai in acte, nu si in realitate, ceea ce a dus la agravarea situatiei uzinei.

Aceasta ar fi o explicatie posibila la faptul ca anumite firme au continuat sa „furnizeze” materii prime si servicii catre „Ampelum”, in ciuda faptului ca sumele pe care le aveau de recuperat erau tot mai mari iar sansele de a-si primi banii, tot mai mici. Astfel, pierderile acumulate in 2003 au ajuns la 600 de miliarde lei.

Cu toate ca suspiciunile asupra modului in care a fost gestionata soarta uzinei au planat inca de la inceputul declinului firmei, niciodata nu a fost declansata o investigatie serioasa referitoare la afacerile din jurul lichidarii. Nici gaura financiara imensa care a ramas in urma nu a convins autoritatile sa declanseze o ancheta serioasa.

De altfel, pana si oamenii importanti ai judetului vorbesc despre „Ampelum” ca despre o afacere fara cap si fara coada, in care nu se pot amesteca din cauza intereselor care ajung dincolo de granitele judetului. O gaura de 1.000 de miliarde nu le spune nimic celor care ar trebui sa caute spre ce buzunare s-au scurs acesti bani.

In schimb, inclusiv autoturisme luate in leasing de „creierele” operatiunilor de la „Ampelum” sunt folosite in continuare de personaje importante din Ministerul Industriilor.

Singurele dosare existente la instante se refera la infractiuni de mica anvergura, si, in plus, sunt blocate pe la diverse niveluri. In paralel, mii de locuitori traiesc intr-o saracie lucie, de pe o zi pe alta, dupa ce au ramas fara locuri de munca. Altadata un oras prosper, Zlatna este acum o ruina, cu peste 90 la suta din populatie somera.

„Cuprom” intentiona reluarea activitatii la „Ampelum”

Anul trecut, in luna ianuarie, era anuntata o licitatie in urma careia urma ca lichidatorul sa obtina pentru activele firmei din Zlatna aproximativ 338 de miliarde lei. Acesti bani nu au fost, insa, obtinuti in intregime. Acest lucru ar putea fi cauzat si de supraevaluarea unora dintre active ce urmau sa fie cedate Primariei.

Spre exemplu, statia de tratare a apei fusese evaluata initial la peste 100 de miliarde lei. Activul urma sa fie cedat administratiei locale cu titlu gratuit, dar ar fi permis AVAS sa se „descarce” cu o suma importanta.

La fel s-a intamplat si in cazul altor obiective ale „Ampelum”, a caror preluare a fost negociata cu Primaria si care a dus la tensiuni intre fosta conducere a Primariei si AVAS. Uzina veche a fost cumparata, potrivit unor surse oficiale, de o societate din Targu Jiu.

Ulterior, patronii firmei respective au declansat negocieri cu SC „Cuprom” Bucuresti pentru revanzarea activului. Cei de la „Cuprom” SA Bucuresti intentionau, prin intermediul sucursalei din Baia Mare, sa redeschida cuptorul uzinei vechi in intentia de a relua productia de cupru de convertizor.

De mentionat ca sucursala „Cuprom” din Baia Mare a fost in trecut unul dintre principalii parteneri de afaceri ai combinatului „Ampelum”. Daca ar fi devenit realitate, afacerea ar fi fost foarte rentabila, avand in vedere pretul foarte ridicat al produsului mentionat pe piata internationala de cupru.

Intentia patronilor de la „Cuprom” s-a lovit de refuzul primarului din Zlatna, Silviu Ponoran. Acesta a precizat ca nu poate permite reluarea activitatii la „Ampelum” cu aceeasi tehnologie veche si poluanta.

Edilul a completat ca reluarea activitatii ar fi dus la pierderea sumei de 38 de milioane de euro obtinuta de la Uniunea Europeana pentru ecologizarea zonei Zlatna, grav afectata de activitatea poluanta de la „Ampelum”.

Ponoran a mai spus ca ar fi fost de acord cu eliberarea autorizatiei de la Primarie, in conditiile in care cei de la „Cuprom” ar fi investit pentru utilizarea unei tehnologii nepoluante.