Judetul Alba – pata de culoare si poluare

Judetul Alba aduce Romaniei probleme serioase la capitolul mediu, odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Acolo se afla cel mai poluat oras din Transilvania – Zlatna -, cativa poluatori importanti, ramasitele exploatarilor miniere din Apuseni, dar si proiectul de la Rosia Montana, ce prevede extragerea auru-lui din cel mai mare zacamant din Europa.

Din punct de vedere al protectiei mediului, progresele facute in judet sunt departe de limbajul neutru al rapoartelor UE, care dau „verde” Romaniei la acest capitol. Efectele anilor de poluare se resimt inca la Zlatna.

Uzina „Ampelum”, in prezent inchisa, a aruncat in atmosfera in ultimii ani zeci de mii de tone de dioxid de sulf si pulberi, incarcate cu oxizi de metale grele: plumb, zinc, cupru, cadmiu.

Spre exemplu, numai in anul 2003, cand uzina isi redusese deja din activitate, au fost emise 12.913 tone de dioxid de sulf. Potrivit autoritatilor de mediu, cantitatea este mai mica decat in anii trecuti. Totusi, desi „Ampelum” s-a inchis de mai bine de doi ani, Zlatna este considerata inca o zona cu risc major de imbolnavire.

De asemenea, o pata neagra pe harta judetului din punct de vedere al problemelor de mediu il reprezinta zona Muntilor Apuseni, unde exploatarile miniere inchise au lasat in urma iazuri de decantare, ape acide, mine parasite si soluri distruse, dar si generatii intregi de oameni afectati de boli profesionale.

Cele mai mari probleme din acest punct de vedere sunt la Rosia Montana, Baia de Aries si Rosia Poieni.

Exploatarile miniere de aici au lasat in urma activitatii mii de tone de steril, un pericol pentru echilibrul ecologic al zonei. Iazul de decantare de la Valea Sesii, administrat de „Cupru Min” SA Abrud, a fost, in ultimii ani, de mai multe ori la originea unor poluari accidentale cu substante chimice toxice a raului Aries.

De asemenea, la Baia de Aries exista si la ora actuala depozitata o cantitate importanta de cianuri, folosite in procesul de extractie a aurului.

Poluarea de la Rosia Montana, intre trecut si viitor

Afectata de o poluare „istorica” este si Rosia Montana. Mina existenta la Rosia Montana, inchisa recent de Statul Roman, a fost desemnata ca fiind un punct de risc ecologic de catre Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii.

Activitatile mi-niere de pana acum au avut ca rezultat poluarea sistemului hidrografic cu metale grele, in concentratii cu mult peste limitele legale ale Romaniei (de peste 110 ori cantitatea legala de zinc, de peste 64 ori la fier si de peste 3,4 ori la arsen Ð conform unui studiu al „Gabriel Resources”, compania care intentioneaza sa infiinteze acolo o noua exploatare).

In acelasi studio se precizeaza ca poluarea severa a apelor a avut un impact negativ semnificativ asupra sanatatii localnicilor, crescand riscul aparitiei bolilor intestinale, renale, respiratorii sau cardiace si periclitand dezvoltarea normala intrauterina a nou-nascutilor.

Faptul ca in Romania ultimilor 15 ani s-au inchis peste 500 de mine, dar si haosul din sistem, face ca statul sa fie in imposibilitatea de a gestiona aceasta problema.

Compania „Gabriel Resources” promite, pe de o parte, ca va rezolva problema poluarii „istorice” de la Rosia Montana, dar pe de alta parte intentioneaza sa dezvolte acolo o mega-investitie care va presupune o exploatare de suprafata a aurului bazata pe cianuri, dar si pe defrisari masive, excavarea unor munti si schimbarea radicala a mediului.

Deloc de neglijat este si activitatea industriala poluatoare de pe platfor-ma industriala din municipiul Sebes. Principalul „suspect” in acest caz este societatea „Kronospan”. Producatorul elvetian de placi stratificate foloseste in procesul de productie formaldehida.

Studii efectuate de medici straini au demostrat faptul ca aceasta substanta este cancerigena. „Kronospan” a primit, insa, toate avizele de mediu pentru activitatea de la Sebes. Mai mult, Ministerul Mediului a efectuat masuratori in zona, fara a descoperi o poluare in urma noxelor emise de la combinat.