Jurassic Park la control: poate cu adevărat supraviețui ADN-ul de dinozaur în chihlimbar timp de milioane de ani?

Primul film „Jurassic Park” este un film științifico-fantastic cu adevărat… fantastic și fără vârstă, dar tot are nevoie de o verificare a acurateței științifice: Poate chihlimbarul să păstreze în el ADN de dinozaur, astfel încât să supraviețuiască milioane de ani? Ficțiune pură sau adevăr științific, chestiunea a rămas în dezbatere aprinsă printre fanii producției de la Universal Studios, care a generat oricum o franciză cu succes uriaș.

Filmul lui Steven Spielberg, lansat în vara lui 1993, a fost ecranizarea romanului omonim din 1990 al lui Michael Crichton. Din fragmente, oameni de știință au reușit să reconstituie ADN de dinozaur, iar întreprinzătorul John Hammond a creat Jurassic Park, cu atracțiile cunoscute, dar și cu consecințe din cele mai înspăimântătoare.

Spre dezamăgirea celor care ar vrea ca Jurassic Park să devină cândva o realitate, genele de dinozaur capturate în chihlimbar nu ar fi supraviețuit până în zilele noastre. Rămâne o idee fascinantă, dar proprietățile de conservare ale chihlimbarului au limitele lor, nu ar putea păstra nici măcar parțial ADN, așa cum este sugerat în carte și film. În vreme ce clonarea unui animal pornind de la ADN este fezabilă, imposibilitatea de a descoperi ADN conservat în rășină l-ar împiedica pe oricare John Hammond să aducă la viață dinozauri dispăruți.

Chiar dacă un țânțar capturat în chihlimbar nu poate fi o sursă viabilă de ADN de dinozaur, există licăriri de speranță pentru cei care visează să readucă printre noi creaturi dispărute. Într-un caz, sânge conservat de insectă a fost găsit în vechi sedimente lacustre, nu în chihlimbar.

Conform unui studiu din lumea reală efectuat pe o insectă din Eocen, oameni de știință au văzut un pigment roșu pe abdomenul acesteia. Erau componente de hemoglobină, proteine existente în toate vertebratele.

Similar, într-o altă descoperire paleontologică importantă, celule roșii de sânge au fost extrase dintr-un os fosilizat de dinozaur care trăise în Cretacic.

Din nefericire, trebuie amintit că sângele nu este în mod necesar o sursă de ADN la o scară temporală de asemenea amplitudine. ADN se descompune rapid și este foarte vulnerabil la timp. Iar fără ADN, știința descrisă în „Jurassic Park” nu poate deveni realitate.

Dar se pare că franciza nu va abandona acest element științifico-fantastic, din moment ce chihlimbarul este prezent pe posterul anticipatei urmări din 2022: „Jurassic World: Dominion”.

Știința demonstrează că rășina preistorică nu este cel mai bun mediu de conservare genetică și nu poate păstra ADN intact peste milenii. Dar legenda va rămâne în conștiința publică încă ani buni, în ciuda faptului că franciza „Jurassic Park” este clădită pe un vis imposibil

Sursa: ScreenRant