Jurnal: Viata mea e un meeting-room (episodul 22)

Pana la urma nefericita asta de Laura si-a gasit un nou Dumnezeu. M-a inlocuit. Speram sa zboare dupa faza cu Seful cel mare, dar a fost pescuita de Roscata. Nu mai lucreaza cu mine in birou. Laura, vreau sa spun. La o saptamana dupa ce nu o mai vazusem deloc (chiar credeam ca a plecat definitiv) a reaparut brusc ca documentarist la emisiunea Roscatei. Am vazut-o pe generic si nu mi-a picat bine. Inteleg cum devine treaba. Gunoaiele astea fac front comun.

Ce nu inteleg este atitudinea Corei. Suntem cele mai bune prietene din lume, am impartit mai mult decat acelasi barbat – chiar am facut un crush pentru corpul ei de o animalitate superba – si ea ce face?! Evident, joaca la doua capete. Cu mine este numai lapte si miere, zambete si jeliboane, nimic de zis! Numai ca prietenia subita si intensa dintre ea si Roscata, consumata public la bufet, la toaleta, la machiaj etc. nu este OK pour moi. Stie prea multe despre vedeta in devenire a postului. Tacam complet, sunet si imagine, ca sa zic asa.

Trebuie sa vorbesc cu Stefan sa faca ceva, sa o scuture. Nu stiu, ceva, orice, numai sa inceteze amicitia cu periculoasa aia cu plete roscate, deloc de bun augur pentru mine. Acum si baiatul asta, nu stiu cum sa ii mai intru in voie de cand cu stupizenia aia de meci intre Steaua si nu stiu ce echipa ceheasca. M-a repezit mitocaneste cand ne-am intalnit. Mi-a zis ca nu are chef de fitzele mele acum, ca are alte chestii pe cap. Steaua nu se califica. What? Steaua? Hai ca-i tare, de parca imparte profitul cu domnu’ Jiji. Doliu national, nu altceva! Doua zile nu am dat de el. Telefoanele erau moarte. Igor si Fane erau plecati in Ucraina, cu nu’s ce business-uri de-ale lor, asa ca nu aveau ce sa imi spuna despre iubitul meu.

Am avut o revelatie naspa. Nu stiu mai nimic despre barbatul visurilor mele. Nume, prenume, varsta …si punct. Sa nu uit, si marcile masinilor pe care le schimba intr-o veselie. Aaa, da, si santierul din zona de nord a Bucurestiului, care cica maine, poimaine, va produce vila. Casa visurilor mele cu gardulet alb, Golden Retriever latraret si copilasi blonzi alergand frenetic in jurul unei piscine super impozante. Nu stiu nimic de maica-sa, nimic de taica-sau. M-am dus peste el, am chinuit soneria pana a iesit vecina de deasupra, creatoare de moda ofilita, navetista de la o televiziune la alta, invitata in toate emisiunile pentru gospodine la menopauza. O trezisem din somn. Adevarul este ca arata ingrozitor; pe sticla e parfum, dar in realitate…dai si fugi. Femeia de lume, nimic de zis, m-a invitat la ea, la o cafea.

Din una in alta am aflat lucruri. Nu mi-au placut. Cica Stefan face orgii si ea chiar nu mai rezista vacarmului prelungit. Nu inteleg… ce orgii?! Cum si cand, ca eu stiu ca pleaca des pe’afara, sa faca bani pentru noi doi. Ceva miroase rau in toata treaba asta. „OK, dar unde este acum?”, am intrebat-o, iar ea a sugerat sa chemam politi si pompierii, sa sparga usa. „Poate a luat o supradoza, ca am auzit gafaieli si tipete din apartamentul lui”, a propus modista si s-a repezit entuziasta sa sune de pe fix.

Am incercat sa o calmez. „Or sa dea navala paparazzi. Nu cred ca vreti sa va vedeti in revistele de scandal”. Aiurea, mai rau am intaratat-o. Chestia este ca tocmai asta voia. Sa se mai vorbeasca macar o data si de ea, nu doar de alea tinere, chit ca ar fi aparut pe prima pagina a mizeriilor de pe tarabe in capot (scump, ce-i drept!), papuci cu pompon si pungi cat anvelopa sub ochii de negustoreasa parsiva.

Am schimbat rapid foaia si am rugat-o sa nu ma nenoroceasca. Mama este din provincie, femeie cu frica Celui de Sus, vaduva si bolnava coapta, am si doua surioare mai mici, ramase acasa. Daca rasufla in presa si numele meu, iubita lui Stefan, mama moare iar surioarele raman nemaritate. Ca nu ta ia nimeni la tara daca sor’ta e parasuta la Bucuresti, dovedita in ziare. Oameni prefacuti, de. Le curg balele dupa fete vesele, da’ cand e sa se aseze la casele lor iau urata satului. Sa nu-i insele, of course. Si fac copii la fel de urati si trogloditi, care mai tarziu o sa-si sparga salariile de mizerie si or sa-si lase progeniturile nemancate pentru o noapte in compania unei fete vesele.

Ceva simtire mai avea in ea curtezana asta resapata in modista. M-a servit cu o doza dubla de Remy Martin, s-a asezat dubios de aproape de mine pe sofaua Natuzzi si mi-a pus linistitor mana pe genunchi. „Fetito, te inteleg mai bine decat crezi. Si eu am inceput de jos. Si uite unde am ajuns”, a facut ea o miscare ampla cu mana lucioasa de la cata parafina baga in ea ca sa arate cat de cat tanara. Unghiile false, ultra long, de un rosu naucitor, au reflectat pentru o clipa spoturile din tavanul cu nisa.

De pe perete privea inspre mine chipul arogant, frumos altfel, al gazdei. Pe putin cu doua decenii mai tanara! Da, aici m-a avut. Apartamentul este super, dar si un milion jumătate de coco. „O ocazie fetito”, s-a tras ea si mai aproape de mine, „O poti avea si tu”. Aproape ii simteam pielea fanata prin capotul fin. Mirosea ciudat, a lux si moarte. Pe canapea cu o mumie. Sa nu uit faza, sa i-o povestesc si lui Stefan.

„Te-am indragit de cum te-am vazut fetito”, mi-a spus mumia cu o voce senzuala, „Imi amintesti de mine tanara”. Clar! Conserva asta vrea sex, mi-am spus. Adjuvant la parafina, probabil. Era momentul sa ma ejectez din Natuzzi si sa sparg usa. Nu am apucat sa imi pun in opera planul, ca am auzit-o „Uite, te pot ajuta sa arzi niste etape si sa ai o casa ca asta inainte de schimbarea prefixului, fara nici o obligatie, nici una, crede-ma. Nu trebuie sa faci decat ceea faci tu deobicei cu narcomanul de sub mine si amicii lui. Iti dau niste camere video minuscule, le pui tu cum stii mai bine si facem un cine verite impreuna. Intri pe circuit inchis cu filmuletele astea. Numai mahari, oameni fini. Nu se uita la bani cand vine vorba despre reality show-uri cu actiune adevarata!”.

Hai ca mamaie e tare. M-am linistit. In fond, daca nu vrea sa ma pipaie cu mainile alea mumificate, nu vad de ce m-as simti ofuscata ca tanjeste dupa niste porn live. Ok, no offence, dar nu cu mine si Stefan in rolurile principale, ca nu m-am trancanit la cap. Sunt o doamna, vedeta de televiziune, ce pana mea! Mi-am luat adio de la modista, fara sa-i dau un raspuns concret. Am scaldat-o. Pacat ca nu am avut reportofonul deschis in poseta. O inregistram si o puneam pe net. Aveam precis mai mare trafic decat inregistrarea cu Botezatu facand declaratii fierbinti unui vrabioi cu accent. Iar nu am fost pe faza. Poate data viitoare, ca am ramas intelese sa mai bem candva o cafea impreuna.

Citeste aici toate episoadele