Jurnalisti foarte bine platiti, coruptie endemica, legaturi politic – afaceri. Nu, nu e vorba de Romania – Colin Sparks, University of Westminster

Colin Sparks, profesor de Studii Media la Universitatea Westminster, spune ca analiza mass-media din Europa Centrala si de Est prin raportarea la modele vestice, strict in relatia economie de piata – democratie, e gresita. Sparks prezinta la Bucuresti situatia mass-media din China si un model de analiza pe care il considera mai potrivit.

In cele ce urmeaza, va prezentam fragmente din discursul tinut la Bucuresti, in cadrul conferintei „Change in Progress” (20 de ani de FJSC).

Sparks prezinta, ca studiu de caz, situatia din CHINA. Orice asemanare cu Romania, in ceea ce priveste mass-media, este pur intamplatoare.

EXPLICATII DESPRE SITUATIA ACTUALA IN EUROPA CENTRALA SI DE EST

• Societatea civila nedezvoltata
• Politicienii needucati
• Piata mass-media nedezvoltata
• Jurnalisti nepregatiti
• Dar criticile sunt prezente in fiecare tara.
• Dupa 20 de ani, e vreo urma de progres?
• Toate acestea demonstreaza o nevoie de a compara contextul general.

ORIZONTURI MAI LARGI

Daca luam in considerare fragmente ale fostei Uniuni Sovietice, nu putem ajunge la concluzia ca exista un singur model de schimbare.

STUDIU DE CAZ: CHINA

Economia chineza nu este o economie comunista, este in mod clar o economie de piata.

Dar China are un regim politic comunist, dictatura Partidului Comunist si, in acelasi timp, o puternica economie de piata.

• Nou-creata clasa de mijloc nu e foarte interesata de democratie (ei vor sa circule cu un Ferrari, ii intalnesti in Shanghai sau in Beijing). In mod covarsitor, acesti oameni isi ofera suportul pentru actuala ordine, ei sunt membri ai Partidului Comunist.
• Exista opozitie in China. Exsista sute de demonstratii, dar acestea sunt facute de muncitori si tarani. China e o tara mare. Ei ataca politia. Sunt manifestatiile muncitorilor si taranilor, nu ale clasei de mijloc.  
• Media reflecta aceasta situatie, aproape complet in termeni comerciali, de business. In acelasi timp, media sunt sub control politic direct. Sunt sub directa supraveghere si ghidaj ale aparatului de propaganda.
• Pare, desigur, imposibil. Exista insa un actionairat privat al functiilor tehnice si un actionariat de partid al functiilor editoriale.
• Aceasta duce la o dezbatere cu privire la statutul jurnalistilor. Sunt ei parte a sistemului, ca membri privilegiati ai clasei de mijloc?
• Ei sunt foarte bine platiti. Astfel, pot fi usor convinsi, nu-si doresc sa faca probleme partidului.
• Ei vor cauta modalitati de a scrie/relata  intr-un fel in care sa nu supere partidul.
• Sa duci un razboi de gherila pentru a standardele profesionale?

Ce intelegem prin standardele profesionale?

In mod clar, nu a alege intre piata si practica. Chiar si criticii sustin aceasta teorie.

CUM E POSIBIL?

Exista o interpenetrare a elitelor politice si celor de afaceri. Capitalistii sunt bineveniti in partidul comunist. Este ruta catre afacerile de succes, adesea prin punerea la dispozitie a bunurilor publice.

• Cheia succesului continuu consta in relatii poltiice bune. Relatii inseamna, literal, relatii.
• Acest proces este foarte vizibil in mass-media.
• Exista spaga pentru jurnalisti.
• Exista o relatie apropiata intre partid si oamenii de afaceri local.
• Exista o influenta puternica a marilor publicitari.
• Exista o legatura ombilicala intre politic si mass-media.

PROCES SIMILAR

In tarile Europei Centrale si de Est, exista un regim politic total diferent. Da, a cazut regimul comunist, insa multe dintre caracteristicile [media in China – n.r.] se regasesc in tarile est si central europene.

• Capitalismul politic exista, e determinat de politici. Cine obtine licentele pentru televiziune? Nu cei mai profesionisti, ci cei cu cele mai bune legaturi poltiice.

• Folosirea bunurilor publice pentru castiguri private.
• Coruptia endemica consecventa [vezi China]
• Continuitate puternica intre elitele vechi si noi: comunistii au vopsit rosul in alb si au devenit democrati, social-democrati  sau altfel, de exemplu, in Ungaria, in Polonia, fostele partide comuniste au devenit partide post-comuniste. In elitele politice exista o continuitate puternica. Fostii sunt bine ancorati in sistemele politice si de business. Un coleg profesor din Slovenia imi spunea: da, s-a schimbat ceva, studentii nu-mi mai spun kamarad, ci imi spun domnule profesor.
• In politica se aplica formula: vino in partidul nostru, e bine pentru afacerile tale.

SPARKS PROPUNE UN ALT MODEL DE ANALIZA A SCHIMBARII – MODELUL SCHUMPETERIAN, in locul modelului tranzitologic

• Modelul tranzitologic vede economia de piata si democratizarea ca finalurile gemene ale unui proces gresit.
• Continuitatea face ca un nou model sa fie necesar.
• Democratizarea ramane un rezultat de atins, dar nu o caracteristica a procesului.
• O eocnomie comandata poate sa se schimbe intr-o economie de piata fara revolutie politica.

Sparks:

• „Am gresit cu ani in urma scriind o carte despre economia est si central europeana in care spuneam ca una fara alta nu e posibil. Nu, nu e necesara o conexiune intre economia de piata [marketisation] si democratizare.”

CONSECINTE PENTRU MEDIA

Democratia nu mai e un concept analitic cheie, asa cum era in modelul tranzitional.

Trebuie insa sa retinem rolul normativ al democratiei: asa ar trebui sa fie, catre democratie se tinde.

Atentia in tarile post-comuniste trebuie sa se concentreze pe felul in care mass-media se articuleaza cu puterile politice si economice, indiferent de regimul politic.

POLITICA SI PIATA

Modelul tranzitional: pune in legatura orientarea de piata si controlul politic .Nu exista nici o dovada pentru confictul general intre intreaga piata si controlul politic. Aici se incadreaza si noile media.

––––––

Nota redactiei:

In calitatea sa de cercetator, Sparks vorbeste despre limitele cercetarii, nu despre modele. Democratia ramane un deziderat ce trebuie atins. E nevoie de aplicarea in tarile post-comuniste a unor noi modele de analize, pentru a intelege ce se intampla, astfel incat media sa functioneze cu adevarat independent, tocmai pentru a implini (realiza) democratia.

Spicuiri din discursul tinut intre 13.00 si 14.00 la Bucuresti, sambata, 21 noiembrie, la conferinta „Change in Progress” – 20 de ani de FJSC:

Despre Conferinta Change in Progress

La conferinta participa cercetatori renumiti, precum Bernard Miège, Université Stendhal – Grenoble3, France, Pierre Moeglin, MSH Paris Nord, France, Timothy Kenny, University of Connecticut, USA, Gerd G. Kopper, University of Dortmund, Germany, Peter Gross, University of Tennessee, USA, Eric W. Rothenbuhler, Texas A&M University, USA, Colin Sparks, University of Westminster.

Conferinta internationala Change in Progress. Modele ale / Modele pentru Jurnalism şi Comunicare se desfasoara la Bucuresti in perioada 19-21 noiembrie, cu ocazia aniversarii a 20 de ani de la infiintarea Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti. Conferinta se desfasoara in salile hotelului Intercontinental.

Parafrazand reactia unui student, „Domnule Profesor, vine bibliografia!”, Mihai Coman, decanul FJSC, a multumit sustinatorilor conferintei, participantilor si invitatilor de calibru care iau parte la lucrari.Vezi programul evenimentului

Detalii pe site-ul FJSC