La muncă, după restricțiile impuse de coronavirus. Situația Laurei, care lucrează într-o mare companie din București

Nu ne vom trezi într-o societate precum cele din literatura SF după ce se vor ridica restricțiile sau după coronavirus. Nu vom vedea, în secunda doi, doar mașini electrice pe stradă și, nu toți cei care au fost nevoiți să muncească de acasă din cauza restricțiilor vor rămâne să-și continue munca din propriul cămin. Anumite lucruri se schimbă mai greu, cel puțin în societatea românească.

Povestea Laurei care lucrează într-o companie mare

(Povestea este reală)

După ce președintele Klaus Iohannis a dat decretul pentru instituirea stării de urgență și după prima ordonanță militară, în compania despre care vorbim, conducerea a anunțat, printr-un email intern, că cei care au fost dotați cu dispozitive mobile pot să nu mai vină la birou.

Ei bine, Laura a fost chemată în continuare, deși i se oferise un laptop pentru a-și face munca de acasă. Asta pentru că șeful ei a considerat că trebuie să-și vadă subalternii în clădire cât mai mult posibil. Practic, un întreg departament mergea la birou pentru că așa dorea acel șef. De precizat că și el avea un laptop primit pentru a-și face munca.

La insistențele subalternilor, șeful respectiv le-a zis că pot lucra de acasă. Laura crede că au aflat șefii acelui șef și i-au spus să nu pună în pericol angajații. Astfel, forțat de împrejurări, a acceptat să-i lase să lucreze din propriile cămine.

Deși înainte începea munca la ora 9:00, acum Laura, după ce se trezește, pe la 7, la ora 8:00 se așează pe canapeaua din sufragerie, deschide laptopul, îl așează pe un suport, se autentifică online și își începe treaba. Volumul e mai mare de când a venit criza asta, așa că uneori nu-și ia pauza de prânz pe care în mod normal o avea când mergea la birou. Încheie munca la ora 17:00 – 17:30, deci muncește mai mult decât înainte.

Pe lângă asta, zilnic, la prânz șeful organizează o conferință online în care nu se discută mare lucru, și așa se pierde o oră. Într-una dintre conferințele trecute și-a anunțat subalternii că, deși vede că muncesc foarte bine de acasă, după 15 mai se vor întoarce la birou.

Laura nu înțelege de ce trebuie să-și riște sănătatea pe drum, mai ales că va trebui să circule cu metroul, doar pentru a face aceeași muncă pe care o poate desfășura de acasă.

„Întregul departament nu are nevoie de prezența fizică la birou, nu e ca și cum cineva trebuie să fie prezent ca să semneze hârtii. Absolut totul este electronic, era atât înainte de criză, cât și după ce a venit pandemia. Practic, ne ducem la birou ca să ne vadă șeful fizic”, spune ea. Acel șef nu a avut un motiv clar pentru care e neapărată nevoie să se deplaseze până acolo. Doar li s-a menționat că și alții se vor întoarce și e bine să fie și ei acolo.

(sursa foto: freepik.com)

Ne îndreptăm spre mai multă muncă de la distanță și automatizare, dar nu dintr-o dată

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, declara recent într-o conferință de presă, că se va schimba substanțial modul de lucru, aducând ideea de automatizare și remote work.

„Acest virus a modificat comportamentul la nivel de societate, atât în privința modului de lucru cât și în privința modului de consum. Nu numai în România, ci la nivel global, companiile investesc enorm în remote working (lucru la distanță n.r.) și în automatizare de procese. Se va schimba substanțial modul de lucru. În special mai mult remote work și mai multă automatizare”, spune Adrian Codirlașu.

El crede că, structural, șomajul va crește din cauza automatizării proceselor, pe care acum companiile o fac acum forțată de criză.

Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România și partener Deloitte, pare că nu este de acord 100% cu Adrian Codirlașu. Ea lucrează cu multe companii și cunoaște realitatea din teren.

„În ceea ce privește digitalizarea operațiunilor, sunt absolut de acord, dar lucrurile se vor întâmpla mai lent decât ne dorim, cel puțin în România. Acestea sunt niște evoluții care erau pornite acum, dar care ne vor afecta pe termen mediu. Pe termen scurt, toate companiile se gândesc la digitalizare, robotizare, dar sunt niște procese mai lungi”, spune Smedoiu.

Nu se poate înlocui peste noapte un job cu altul sau un om cu un robot. Eu așa văd din ceea ce discut cu companiile. Pe parcurs, se vor distruge niște job-uri, dar se vor crea altele

Un lucru bun: Nu există apetit pentru disponibilizări

Faptul că circa un milion de contracte de muncă au fost suspendate și aproximativ 250.000 au fost încetate arată că angajatorii care au fost forțați să-și închidă ușa pe timpul restricțiilor doresc să continue activitatea.

“Majoritarea angajatorilor se raportează la perioada în care va fi activitatea va fi restrânsă și nu vor avea ce să dea de muncă la oameni. O perioadă de 1-3 luni poate fi înghițită de majoritatea. Există și acea posibilitate legală de a reduce cu 20% timpul de lucru. Pentru societăți cu reduceri de activitate cu 20- 25%, costul poate fi înghițit. Nu mi se pare că există apetit mare în piață pentru măsuri de restructurare sau pentru disponibilizări în masă. Dimpotrivă, mi se pare că angajatorii simt acum o gură de aer pentru că ani de zile pe piața muncii era concurență pentru resurse și era foarte greu să atragi. Toată lumea se plângea de lipsa de personal”, spune Smedoiu.

Angajatorii vor prefera să aplice măsuri temporare de reducere a costurilor salariale în defavoarea celor de disponibilizare.

Potrivit acesteia, reducerea va fi inclusiv pe partea de costuri salariale. Ea crede că se va încerca păstrarea raportului angajat-angajator, pentru că asta simte pe piață.

„Pentru domeniile care sunt foarte afectate și pentru care activitatea este redusă la zero, acolo va fi mult mai greu să fie susținut contractul de muncă. E posibil ca măsura șomajului tehnic să se restrângă la câteva domenii de activitate care rămân închise probabil încă 2-3 luni și atunci cumva să mai existe un stimulent pentru a păstra locul de muncă și a nu face disponibilizări”, afirmă Smedoiu.

În concluzie, nu toți cei care au lucrat de acasă în această perioadă își vor continua munca din propriile sufragerii sau dormitoare. Unii se vor întoarce. Schimbarea nu vine peste noapte. În România încă avem persoane care cred că trebuie să fie prezente fizic undeva pentru a arăta că muncesc. Exemplul Laurei este, poate, doar unul nefericit. Schimbarea va fi lentă în România, dar își va produce efectele, în cele din urmă.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.

Citește și: