Legea Offshore, în forma impusă de PSD și sprijinită de UDMR, pune în pericol investițiile din Marea Neagră/ Investitorii susțin că va fi imposibilă realizarea proiectelor
”Stabilitatea fiscală este complet înlăturată, ceea ce face imposibilă luarea deciziilor finale de investiție”, se arată într-o scrisoare transmisă de Asociația Română a Concesionarilor offshore din Marea Neagră (ARCOMN) președinților celor două camere ale Parlamentului și mai multor parlamentari. Scrisoarea a fost transmisă miercuri, în contextul în care plenul Camerei Deputaților urmează să fie adoptată forma finală a legii, formă impusă de PSD, cu susținerea UDMR. Reamintim că partidele de opoziție și ALDE, partenerul de coaliție al PSD, au acuzat lipsa de transparență în dezbateri și faptul că le-au fost impuse, peste noapte, noi amendamente, fără a li se acorda timpul necesar pentru a le analiza. Acum, concesionarii din Marea Neagră atrag atenția că noile modificări ar face „imposibilă realizarea acestor proiecte”.
În ciuda solicitărilor repetate ale ARCOMN de a avea oportunitatea de a analiza propunerile de amendamente și de a face comentarii, nu a fost pus la dispoziție niciun document pentru consultare înainte de ședința din 2 octombrie, se arată în scrisoare. Reamintim că pe 2 octombrie a avut loc ședința comisiilor pentru buget, pentru industrii și pentru administrație în cadrul pentru raportul final pe lege. Ședința a fost extrem de tensionată, motivul principal fiind faptul că amendamentele discutate au ajuns la parlamentari doar cu puțin timp înainte de dezbatere. Amendamentele au fost realizate peste noapte de grupul PSD. Acestea au fost adoptate în comisii, având voturi favorabile din partea parlamentarilor PSD și UDMR.
În timpul ședinței s-a votat împotriva solicitării unor membri ai comisiei de a asculta și opinia industriei, iar ca urmare reprezentanții ARCOMN au considerat că nu au altă opțiune decât să părăsească sala, se mai arată în scrisoarea ARCOM.
Potrivit documentului, ARCOMN este disponibilă să discute pe marginea acestor noi propuneri de amendamente, având însă nevoie de câteva zile pentru a putea face o analiză detaliată, deoarece abia în cadrul ședinței sus-menționate asociația a luat la cunoștință de numărul ridicat și potențialul impact al amendamentelor propuse.
Documentul mai arată că din analiza preliminară, făcută în timpul ședinței, a tabelului cu propunerile de amendamante, s-a putut observa impactul semnificativ negativ asupra industriei offshore și a viabilității unor noi investitori, în cazul în care aceste amendamente sunt adoptate.
- 1. Stabilitatea fiscală este complet înlăturată, ceea ce face imposibilă luarea deciziilor finale de investiție.
- 2. Posibilitatea obținerii extinderii duratei totale a concesiunii, în timp util a fost înlăturată.
- 3. Introducerea unui impozit pe veniturile suplimentare offshore are un impact semnificativ negativ asupra deciziilor de investiție din cauza creșterii substanțiale a nivelului de taxare pentru industria offshore
- 4. În afara faptului că a fost introdus un nou impozit pe veniturile suplimentare offshore, față de versiunea aprobată de Senat
- Procentele de calcul a impozitului pe veniturile suplimentre offshore au fost majorate
- Deducerea pentru investiții a fost limitată la 30% din impozitul pe veniturile întregii investiții
- Nu se permite deducerea la calcul impozitului pe profit a amortizării întregii investiții
- 5. Se propun modificări fundamentale în procesul de autorizare care, corelate cu legislația existentă, fac imposibilă realizarea acestor proiecte.
„Industria offshore necesită investiții majore de capital făcute în avans cu mulți ani înainte de începerea producției de țiței sau de gaze naturale. Cadrul fiscal competitiv, stabil pe întreaga durată economică a investiției, este un element esențial pentru luarea deciziei finale de investiție în cazul proiectelor de dezvoltare. Pe acest cadru s-au bazat titularii atunci când au investit peste 2 miliarde USD în explorare.
Pentru ca această consultare să fie relevantă, ar trebui să se acorde industriei o perioadă de timp corespunzătoare pentru a răspunde pe marginea propunerilor de amendamente, fiind necesar ca autoritățile să analizeze în detaliu observațiile primite. În acest sens, vă rugăm respectuos să luați în calcul un program corespunzitor de întâlniri pentru a discuta observațiile și propunerile ce urmează a fi elaborate.
Membrii ARCOMN își arată, în continuare, disponibilitatea de a se întalni cu autoritățile competente pentru a comunica punctul de vedere al industriei”, mai precizează ARCOM.
UPDATE La rândul său, Federația Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) consideră că noile amendamente, propuse în cadrul ședinței comune din data de 2 octombrie 2018, a comisiilor raportoare pentru Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, vor avea consecințe negative pentru industria românească de petrol și gaze.
„Noile modificările aduse legislației offshore, dezbătute în cadrul ședinței celor trei comisii reunite din Camera Deputaților, afectează principii de bază pentru orice investiție, respectiv stabilitatea cadrului fiscal. Stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general și a regimului fiscal, în particular, pe întreaga perioada a contractelor de concesiune, reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore.
Investitorii din upstream își asumă riscuri mari prin investițiile în sectorul offshore din România: riscul de eșec al explorării, riscul de preț pentru petrol și gaze, riscurile tehnice și operaționale”, arată FPPG printr-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, amendamentele adoptate vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecința diminuării potențialul de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore.
Federația Patronală Petrol și Gaze rămâne în continuare în favoarea unei situații ce presupune ca toți cei trei actori implicați, și anume societatea civilă, statul, investitorii, să aibă de câștigat. Cu toate acestea, dorim să atragem atenția asupra necesității înțelegerii în ansamblu a potențialului Mării Negre.
Din considerentele amintite anterior, reiterăm faptul că dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o oportunitate istorică pentru țara noastră, putând aduce beneficii de securitate energetică, economice și sociale. Adoptarea unui cadru echitabil și stabil de reglementare offshore, care să permită demararea lucrărilor de dezvoltare și producție reprezintă un imperativ strategic. De deciziile politice luate în următoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanță fundamentală pentru România
- Amendamentele pe care vrea PSD să le adopte pe partea de fiscalitate, amendamente introduse în dezbatere pe ultima sută de metri
Art.18. – Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 19, alin 2Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 47,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore. (Nota Red La articolul 19. alin 1. se prevede că titularii sunt obligați la calcularea, declararea și plata unui impozit asupra veniturilor suplimentare offshore).
Art. 19, alin 3 Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin 1 se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei 2 (…), impozit din care se deduce valoarea investițiilor upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum:
- a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv
- b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh
- c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh
- d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh
- e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh
- f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh
- g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh
- h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 175 lei și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh
- i) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 190 lei/MWh
NOTA RED.De precizat că față de forma adoptată în Senat cresc procentele pentru aplicarea impozitului. Începând de la punctul c) până la punctul e), se adaugă încă 10 procente din veniturile suplimentare, motivarea fiind „stoparea escaladării prețurilor și creșterea veniturilor la Bugetul de Stat”. De exemplu, față de 20% cât era la punctul C) în varianta Senatului, în cea a Camerei Deputaților apare 30%. Și tot așa până la e. De la f) până la h) se adaugă chiar mai mult, un plus de 15 procente. La punctul i) procentul crește de la 50% forma din Senat la 70%.
Art. 19, alin. 4 Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
NOTA RED.Acesta este un amendament care lovește puternic în interesele operatorilor. În forma Senatului, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream era de maxim 60% din totalul veniturilor suplimentare.
Art. 19, alin. 8 Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinația venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art.13 alin. 3 din OUG 39/2018 privind parteneriatul public-privat și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a sistemului naționak de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Art. 19, alin. 9 Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.
Alin 10. În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și alin. (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.
(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.
(12) Investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Art. 20 Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Diferența cantității de gaze naturale extrase se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.
NOTA RED. Există o diferență majoră a acestui articol față de varianta Senatului, fiind adăugată obligația potrivit căreia „Diferența cantității de gaze naturale extrase se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător. Practic, operatorii vor fi obligați să vândă minim 50% pe bursă, obligație prevăzută și în varianta Senatului, însă Camera Deputaților vrea să impună ca restul cantității să fie vândută tot printr-o formă reglementată, care ar putea afecta contractele mari.
Art 21Se elimină prevederea potrivit căreia regimul de redevențe și regimul fiscal prevăzute la art. 18 și art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor și a prelungirilor subsecvente.
NOTA RED Practic, regimul fiscal devine impredictibil, putând fi schimbat oricând.
În schimb se introduce o altă prevedere: Cota procentuală prevăzută la art. 20 nu va crește pe toată perioada acordurilor, iar tranzacțiile se defășoară concurențial și nediscriminatoriu.
Art. 25. Se introduce un aliniat care prevede amendă de 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea prevederilor de la art. 20
Art. 30 Durata inițială a concesiunii poate fi până la 30 ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier.
Dezbaterile pe această lege au stârnit semne de întrebare încă de la început. Uneori, PSD a încercat accelerarea dezbaterilor și trecerea amendamentelor pe repede înainte, iar alteori le-a amânat pe neașteptate. Săptămâna trecută, legea a trecut rapid prin Senat, fără dezbateri reale pe amendamente. În schimb, în Camera Deputaților, în comisii, s-a decis amânarea lor cu o săptămână. Preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a spus că decizia amânării a fost luată în urma unei discuții cu Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților. Acesta în condițiile în care tot Dragnea spunea cu câteva zile înainte că legea va trece repede prin comisiile din Camera Deputaților, urmând votul final.
Legea se află pentru a doua oară în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Acea formă a fost prezentată și asumată chiar de Liviu Dragnea, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților. Forma adoptată a luat pe surprindere atât deputații, cât și companiile. Mulți dintre deputați au aflat ce votează abia în ziua adoptării, după ce principalele amendamente au fost prezentate de Liviu Dragnea. Companiile s-au declarat nemulțumite.
La scurt timp după aprobarea de către Parlament a acelei forme, Liviu Dragnea și-a modificat radical poziția susținând că este nevoie de îmbunătățirea legii în favoarea companiilor. Dacă președintele Klaus Iohannis ar fi promulgat legea în forma adoptată de Parlament, Guvernul ar fi urmat să emită o Ordonanță de Urgență care să o modifice în așa fel încât să poată fi deduse investițiile cu explorarea, iar sistemul de taxare să fie înghețat. Nu a mai fost nevoie de OUG, deoarece legea a fost retrimisă în Parlament pentru reexaminare. Unul dintre motivele invocate este necesitatea analizării „din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare”. În acest sens, Klaus Iohannis semnalează un articol din lege care prevede că sumele rezultate din redevențe și impozitele asupra veniturilor suplimentare ajung într-un fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, fără să fi fost făcute analize. Un alt motiv invocat de Iohannis este că unele prevederi din lege nu au fost dezbătute în Senat, prima cameră sesizată, iar având în vedere importanța domeniului, este necesar „să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului”.
Important de menționat este că Darius Vâlcov, considerat mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a atacat în luna august companiile din domeniul gazelor. Într-un prim atac a spus că bugetul statului a pierdut 2 miliarde de dolari din cauza neactualizării prețului de referință la gaze în perioada 2006-2018, în baza căruia au fost plătite redevențele. A doua zi a revenit și a afirmat că cine ‘ar îndrăzni’ să modifice actuala formă a Legii offshore ar trebui condamnat pentru trădare de ţară. Practic, părea a fi în totală contradicție cu Liviu Dragnea, însă nu era decât o modalitate de a forța negocieri cu respectivele companii. Vezi aici de ce a atacat Darius Vâlcov companiile petroliere.
INTERVIURILE HotNews.ro