Legea privind aprobarea incetarii valabilitatii tratatelor bilaterale de investitii intra-UE

In data de 27 februarie 2017, Parlamentul a adoptat Legea nr. 18/2017 privind aprobarea incetarii valabilitatii tratatelor bilaterale de investitii („TBI”) intra-UE. Legea a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 21 martie 2017 si a intrat in vigoare in data de 24 martie 2017. Legea nr. 18/2007 aproba incetarea valabilitatii prin acordul partilor sau prin denuntare unilaterala a tuturor celor 22 de TBI-uri intra-UE, in prezent in vigoare, incheiate de Romania si listate in Anexa la Lege.

Incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 18/2017, Guvernul va putea initia procedurile diplomatice pentru incetarea TBI-urilor intra-UE, in temeiul regulilor care guverneaza incheierea si incetarea tratatelor internationale, prevazute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele. Dupa incheierea procedurilor pentru incetarea valabilitatii fiecarui TBI, Ministerul Afacerilor Externe va emite un Ordin prin care va face cunoscuta data la care acordul denuntat isi inceteaza efectele. Ordinul respectiv va fi publicat in Monitorul Oficial in termen de 10 zile de la ta incetarii valabilitatii respectivului TBI.

Originile problemei TBI-urilor intra-UE

Statul Roman a luat decizia de a pune capat TBI-urilor intra-UE din cauza incompatibilitatii unora dintre prevederile acestora cu cele ale dreptului UE privind piata unica.

Problema TBI-urilor intra-UE isi are originile in expansiunea treptata a Uniunii Europene si in aderarea unor state care incheiasera anterior TBI-uri cu membrii mai vechi ai Uniunii. Aceasta problema s-a acutizat in special dupa valurile de extindere din 2004-2007, cand 12 state din Centrul si Estul Europei, inclusiv Romania, au aderat la blocul comunitar.

„Internalizarea” unor TBI-uri extra-UE la origine a generat o suprapunere si un potential conflict intre diferitele mecanisme de protectie cuprinse in acordurile existente si cele ale pietei unice europene (spre exemplu, prevederi privind transferul de capitaluri, ajutorul de stat acordat investitorilor straini etc.).

Din punct de vedere juridic, aceasta suprapunere creeaza un conflict intre dreptul international ce guverneaza tratatele, inclusiv TBI-urile, si dreptul UE. Dificultatea solutionarii acestei probleme consta in aceea ca nu exista o norma juridica superioara care sa decida care dintre normele apartinand celor doua ordini juridice diferite ar trebui sa prevaleze in caz de conflict.

Conflictul dintre ordinea juridica a Uniunii Europene si ordinea juridica de drept international

Potrivit dreptului international, TBI-urile valabil incheiate sunt obligatorii intre parti si nu pot fi suprimate de tratatele de aderare sau de tratatele constitutive ale UE. Toate aceste instrumente juridice au forta egala din perspectiva dreptului international.

Pe de alta parte, potrivit dreptului UE, tratatele constitutive ale Uniunii au creat o ordine juridica interna europeana, primara pentru toate Statele Membre. Asadar, in viziunea forurilor de conducere europene si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, instrumentele juridice comunitare se aplica prioritar fata de orice alt instrument juridic, inclusiv TBI-uri, in ceea ce priveste aspectele aflate in competenta Uniunii, cum ar fi regulile privind libera circulatie a marfurilor, capitalurilor, serviciilor si lucratorilor sau regulile de concurenta necesare functionarii pietei unice. In aceasta viziune, prevederile dreptului UE cu privire la asemenea aspecte ar trebui sa prevaleze in caz de conflict fata de orice alta dispozitie legala.

Comisia Europeana a remarcat de asemenea tensiunea existenta intre regimul juridic al TBI-urilor intra-UE si cel al pietei unice. In Raportul sau anual catre Comisie din 2006, Comitetul Economic si Financiar a subliniat faptul ca „parte din continutul tratatelor bilaterale privind investitiile a fost suprimat de dreptul comunitar odata cu aderarea” . Comitetul a recomandat ca Statele Membre sa revizuiasca necesitatea acestor acorduri pana la sfarsitul anului 2007. Cu toate acestea, pana relativ recent, nu a fost luata nicio masura.

Abordarea Comisiei cu privire la chestiunea TBI-urilor intra-UE

In data de 18 iunie 2015, Comisia Europeana a initiat procedura de infringement cu privire la incetarea valabilitatii TBI-urilor intra-UE impotriva a cinci State Membre, inclusiv Romania (pentru acordul cu Suedia).

Principala preocupare a Comisiei era aceea ca TBI-urile intra-UE incalca principiul nediscriminarii pe criterii de nationalitate, datorita faptului ca investitorii din Statele Membre care nu sunt parte la respectivele acorduri nu pot beneficia de protectia conferita de prevederile TBI mai favorabile. Statele Membre sunt ca regula libere sa adopte reguli mai favorabile decat cele ale dreptului UE, atat timp cat beneficiile create prin acestea sunt aplicabile tuturor investitorilor din spatiul UE, pe criterii nediscriminatorii. TBI-urile, pe de alta parte, rezerva beneficii substantiale si procedurale investitorilor din statele parte la respectivele acorduri, excluzand investitorii din alte State Membre.

Problema (in)compatibilitatii TBI-urilor intra-UE cu piata unica europeana a facut si obiectul notoriului caz Micula. In acea speta, reclamantii solicitasera Tribunalului Arbitral infiintat sub egida Centrului International pentru Solutionarea Diferendelor referitoare la Investitii sa oblige Statul Roman la plata de daune pentru incetarea neechitabila a unor facilitati fiscale acordate unor investitori suedezi. Aceasta schimbare de reglementare a cauzat incalcarea obligatiei de a asigura un tratament echitabil investitiilor reclamantilor, astfel cum impunea acordul dintre Romania si Suedia. Prin Decizia din 11 decembrie 2013, Tribunalul Arbitral a acordat reclamantilor daune in valoare de circa 83 milioane EUR.

Comisia Europeana a intervenit in procedura arbitrala ca amicus curiae de partea Statului Roman, argumentand ca obligarea Statului la plata de daune pentru incetarea respectivelor facilitati fiscale ar echivala cu acordarea unui ajutor de stat, aspect incompatibil cu dreptul UE, in lipsa aprobarii de catre Comisie. Comisia Europeana a intervenit si in procedura de punere in executare a hotararii arbitrale, notificand Guvernul Romaniei ca „Potrivit analizei de mai sus, punerea in executare a hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013 ar echivala cu acordarea unui ￂajutor nouￂ incompatibil, care face obiectul normelor privind ajutoarele de stat prevazute in tratat. Comisia regreta ca Romania a pus deja partial in executare, potrivit informatiilor furnizate, hotararea din 11 decembrie 2013, prin anularea datoriilor fiscale restante ale societatii European Food SA.”

Va solutiona Legea nr. 18/2017 problema TBI-urilor intra-UE si a regimului juridic aplicabil investitiilor europene in Romania?

In pofida faptului ca actiunile Comisiei Europene au vizat doar anumite acorduri, impactul acestor actiuni, in special al procedurii de infringement incepute pe 18 iunie 2015, avea sa se extinda asupra tuturor TBI-urilor intra-UE in vigoare, din cauza similaritatii mecanismelor de protejare a investitiilor prevazute de acestea. In acest context, Romania a optat pentru solutia incetarii efectelor tuturor TBI-urilor intra-UE, pentru a evita alte consecinte nefavorabile pe viitor.

Cu toate acestea, aprobarea de catre Parlament a incetarii valabilitatii acordurilor in cauza nu pune capat in mod direct dispozitiilor acestora, si cu atat mai putin nu reglementeaza chestiunea aplicarii regulilor TBI ulterior incetarii acestora pentru investitiile anterioare (o clauza frecvent intanita in TBI-uri).

In cazul in care nu se ajunge la o intelegere intre statele parti privind incetarea unui TBI si reglementarea situatiilor tranzitorii, regulile TBI insele vor determina posibilitatea denuntarii unilaterale si regimul aplicabil situatiilor tranzitorii. In lipsa unor asemenea prevederi, dreptul international cutumiar este restrictiv in privinta cazurilor de denuntare unilaterala si prevede in anumite situatii mecanisme de protejare a drepturilor dobandite de terti prin efectul unui tratat international. Toate aceste aspecte vor trebui verificate de la caz la caz si pot da nastere unor litigii arbitrale complexe acolo unde nu se ajunge la un acord privind incetarea TBI, iar Romania denunta unilateral acordul.

In final, merita mentionat faptul ca Legea nr. 18/2017 acopera si acordul incheiat intre Romania si Regatul Unit. In acest caz particular, incetarea TBI (in functie si de termenii in care va avea loc) risca sa lase investitorii britanici din Romania fara niciun mecanism international clar pentru protejarea investitiilor lor, dupa finalizarea Brexitului. Daca in cursul negocierilor pentru Brexit, Uniunea Europeana si Regatul Unit nu vor ajunge la incheierea unui acord general privind investitiile resortisantilor britanici in spatiul UE, acestea vor intra sub incidenta Politicii Comerciale Comune a UE si a regulilor nationale aplicabile investitorilor din state terte.

Autor: Kodru Mansour, associate