Sari direct la conținut

Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere a fost adoptată. Ce principale noutăți au fost aduse din perspectiva semnăturii electronice?

PwC România
Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere a fost adoptată. Ce principale noutăți au fost aduse din perspectiva semnăturii electronice?
Cătălina Nacev, Roxana Bodeanu Foto: PwC România

Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere (nr. 214/2024), mult așteptată în special de către mediul de afaceri, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în 3 luni de la această dată, aducând mai multă claritate cu privire la efectele juridice ale diverselor categorii de semnături electronice, la tipul de semnătură electronică ce trebuie utilizată în scopul asigurării validității unui document, dar și la efectele din perspectiva condițiilor de probă, asigurând cadrul juridic de aplicare a Regulamentului e-IDAS.

Una din modificările cheie aduse de Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere este  reprezentată de definirea, pentru prima dată la nivelul legislației naționale, a semnăturii electronice simple – concept nereglementat cu claritate prin vechea reglementare națională privind semnătura electronică din 2001 (Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică), ce ridica numeroase probleme practice de interpretare și aplicare, în special în raporturile B2B.

De asemenea, se reglementează expres efectele juridice ale semnăturii electronice simple,stabilindu-se că documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă va produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu semnătură olografă. Citește continuarea articolului pe blogul PwC România

Articol semnat de Cătălina Nacev, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias și Roxana Bodeanu, Avocat Junior D&B David și Baias

Articol susținut de PwC România