Legislatie interpretabila, controale si dispute fiscale: Cum ar putea autoritatile sa vina in sprijinul contribuabililor

Companiile au la dispozitie cateva instrumente legale pe care le pot folosi atunci cand nu stiu sa intrepreteze legislatia pentru a evita disputele cu inspectorii fiscali in cadrul unui control. La randul lor, autoritatile ar trebui sa fie motivate sa raspunda cat mai prompt si mai clar demersurilor contribuabililor ca sa isi indeplineasca rolul de indrumare si preventie asumat in ultima vreme. Cum sta situatia in practica?

In ultimii ani, se discuta frecvent in spatiul public despre dificultatile de interpretare a legislatiei fiscale romanesti. Autoritatile au devenit, poate si din aceasta cauza, mai preocupate, cel putin formal, de asistenta si preventie, doua obiective care merg mana in mana si care pot spijini contribuabilii sa se conformeze voluntar. Cu alte cuvinte, sa aplice legea in sensul in care a gandit-o legiuitorul. Acest lucru nu este simplu, asa cum spuneam, si astfel se explica numeroasele dispute si chiar litigii cu autoritatile fiscale (estimate anul trecut la circa 100.000).

Interactiunea inaintea controalelor cu autoritatile poate oferi siguranta ca modul in care contribuabilul a inteles si a pus in practica prevederile legale nu contravine opiniei legiuitorului si, in consecinta, nu exista riscul de a i se stabili obligatii suplimentare de plata cu accesoriile aferente, nu se ajunge in contestatie impotriva acestor decizii sau la actiuni in instanta.

In prezent, contribuabilii pot sa solicite raspunsuri de la directia de asistenta contribuabililor din ANAF sau sa apeleze, daca se confrunta cu spete mai complexe, la o solutie fiscala individuala anticipata (SFIA) care se elibereaza contracost (intre 3.000 si 5.000 euro in functie de dimensiunea societatii). Conform legii, SFIA este un act administrativ emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului referitoare la reglementarea unor situatii fiscale de fapt viitoare si garanteaza contribuabilului ca tratamentul fiscal aplicat nu va fi contestat de catre un inspector fiscal in cadrul unei inspectii.

Ce se intampla in practica?

Totusi, niciuna dintre aceste variante nu functioneaza asa cum ar fi dezirabil. Daca in cazul raspunsurilor directiei de asistenta a contribuabililor este de asteptat sa acopere o arie mai restransa (trimiteri sau citari la/din prevederile legale), SFIA ar trebui sa ofere interpretari complexe. In practica, inclusiv acestea se limiteaza uneori la raspunsuri evazive. O problema pe care unii contribuabili vor sa o rezolve solicitand SFIA este cea a tranzactiilor artificiale definite de articolul 11 din Codul fiscal. Articolul respectiv este o norma antiabuz generala care trebuie interpretata de la caz la caz. Cum in ultimii ani a stat la baza unor decizii de impunere consistente emise in urma controalelor, contribuabilii isi doresc sa previna o eventuala disputa si sa obtina un raspuns ferm din partea autoritatilor.

Luind in considerare ca, cel tarziu pana la finalul anului viitor, in Codul fiscal va fi transpusa directiva impotriva evitarii obligatiilor fiscale (AntiTax Avoidance Directive) care include, de asemenea, un articol dedicat reincadrarii sau neluarii in considerare a tranzactiilor artificiale, probabil aceasta abordare a inspectorilor se va amplifica.

Prin urmare, autoritatile ar trebui sa continue sa intareasca institutia asistentei si a preventiei, directie asumata ca strategica la nivel guvernamental, in contextul promovarii legii preventiei.

Ce ar putea fi reformat?

Pentru a ne asigura ca raspunsurile sunt clare si conforme intentiei legiuitorului, probabil ca solutia optima ar fi ca SFIA sa fie emise de o comisie specializata din persoane de la directiile de elaborare a legislatiei din Ministerul Finantelor, urmand intr-o oarecare masura modelul Comisiei Fiscale Centrale. Functionarea ei ca o structura distincta de ANAF, specializata in interpretarea legislatiei, ar elimina dificultatile actuale. Un astfel de organism ar putea fi mai independent si mai autonom daca ar fi format din persoane care participa la elaborarea de legislatie. In acelasi timp, ar trebui ca o astfel de comisie sa interactioneze mai mult cu contribuabilul care cere SFIA, astfel incat sa inteleaga in profunzime speta prezentata si modelul de afaceri al contribuabilului.

In acelasi timp ar trebui modificate si conditiile de emitere a SFIA astfel incat sa poata fi accesata si de potentiali contribuabili, de exemplu de investitori straini care nu sunt inca prezenti in Romania si care au nevoie de certitudine pentru a intra pe piata in Romania.

Totodata, ar trebui introdusa o modalitate facila de contestare a raspunsului primit de constribuabil. Ideal ar fi sa existe o comisie de apel sau de contestatie distincta de structura care elaboreaza SFIA, pentru a asigura independenta.

Aceste observatii vin in contextul in care autoritatile au aratat ca sunt interesate sa dezvolte atat instrumentele uzuale de indrumare (asistenta prin telefon, scrisori, ghiduri), cat si pe cele pentru spete complexe, asa cum este SFIA. Anul trecut, de exemplu, au fost emise 49 astfel de solutii, fata de 33 din 2015. In concluzie, exista tendinta ca aceasta institutie sa devina o practica pe masura ce tranzactiile si operatiunile au un grad tot mai inalt de sofisticare.

Un articol semnat de Daniel Petre, Director Deloitte Romania