Leul, dobânzile, prețurile: totul se înrăutățește în sondajul IRSOP. Mai puțin lucrul care contează cel mai mult

Un sondaj IRSOP realizat în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane, developează un tablou economic în care aproape fiecare indicator de percepție s-a deteriorat față de luna mai, cu o singură excepție notabilă.

Așteptările inflaționiste au crescut de la 78% la 83% dintre respondenți în doar o lună, cel mai ridicat nivel înregistrat de institut de la începutul seriei lunare, în februarie 2026.

Procentul celor care anticipează o situație financiară personală mai proastă în următoarele 12 luni a urcat de la 54% la 61%. Iar perspectivele pe termen lung s-au înrăutățit similar: 57% dintre români cred că nivelul lor de trai va fi mai slab peste cinci ani, față de 52% în mai.

Consumul rămâne însă, neschimbat. Procentul celor care spun că, față de anul trecut, cumpără mai puțin pentru consumul curent a rămas exact la fel: 61%, neschimbat între mai și iunie. Această stagnare, într-un context în care toate celelalte percepții s-au deteriorat, sugerează că o parte semnificativă a populației a atins deja un prag de austeritate personală de la care nu mai are cum să reducă suplimentar cheltuielile curente pentru că nu mai există spațiu de restrângere.

Un „pătrat magic” cu toate colțurile rupte

IRSOP folosește conceptul de „pătrat magic” al macroeconomiei – stabilitatea prețurilor, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și echilibrul comercial extern – pentru a încadra datele. Sondajul arată o populație care se simte departe de oricare dintre aceste patru repere.

Pe piața muncii, teama de disponibilizare a rămas relativ constantă, la aproximativ un sfert dintre angajați (27% în iunie).

Dar percepția generală despre disponibilitatea locurilor de muncă s-a înăsprit: procentul celor care spun că un job se găsește greu în localitatea lor a urcat de la 66% la 70% în rândul populației generale.

Semnificativ este că majoritatea celor care se simt deja amenințați de disponibilizare (81%) sunt pesimiști în privința găsirii unui alt loc de muncă, ceea ce indică o piață percepută drept rigidă mai degrabă în josul distribuției de risc decât una care se deteriorează uniform.

Pe frontul monetar, schimbarea cea mai bruscă a lunii este așteptarea privind cursul de schimb: procentul celor care cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni a sărit de la 60% la 70%, după patru luni de așteptări relativ stabile. În paralel, procentul celor care anticipează dobânzi mai mari a urcat de la 69% la 74%. Coexistența celor două așteptări – depreciere monetară și dobânzi în creștere – descrie, în datele sondajului, o populație care se pregătește pentru un scenariu de politică monetară restrictivă, chiar în condițiile unei creșteri economice pe care respondenții o percep, implicit, drept slabă.

Consumul a ajuns deja la os

Intențiile de a cheltui în acest an confirmă tendința de contracție. Practic toate categoriile de cheltuieli discreționare au scăzut: intenția de a cumpăra o mașină nouă sau la mâna a doua (de la 20% la 17%), investițiile în firma proprie (de la 13% la 8%), deschiderea unei afaceri (de la 9% la 7%) și cumpărarea unei locuințe (de la 8% la 4%, o reducere la jumătate).

Singura categorie care a crescut este cea mai defensivă dintre toate: economiile pentru situații neprevăzute, de la 44% la 47%.

Datele institutului sunt susținute și de statistica oficială: potrivit INS, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni din 2026, ceea ce corespunde direcției — deși nu neapărat amplitudinii — semnalate de percepțiile din sondaj.

Ce arată, de fapt, cifrele

Concluzia pe care o sugerează seria de date IRSOP nu este una despre o criză bruscă, ci despre o acumulare de pesimism care a devenit, pentru un segment important al populației, o stare de fapt. Așteptările privind prețurile, cursul de schimb și dobânzile s-au înăsprit vizibil într-o singură lună, dar comportamentul de consum a rămas neschimbat- nu pentru că oamenii sunt mai relaxați decât spun, ci, probabil, pentru că mulți dintre ei ajunseseră deja, înainte de iunie, la limita ajustării posibile.

Vezi aici rezultatele sondajului IRSOP

Sondaj realizat de IRSOP prin interviuri telefonice, în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte. Toleranța de eșantionare este de +/-4,4%.