Liderii nostri, in pat cu partidul

Politica nu se face la universitate

Ligile studentesti se incadreaza in categoria organizatiilor non-guvernamentale. O asociatie sau o fundatie trebuie sa indeplineasca anumite conditii ca sa poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica.

Una dintre acestea este ca activitatea organizatiei sa se desfasoare in interes general sau comunitar si sa aiba o perioada de functionare de cel putin trei ani in care sa faca dovada realizarii unora din obiectivele stabilite.

Cu privire la statutul organizatiilor non-guvernamentale a fost emisa o ordonanta care clarifica statutul membrilor din structurile de conducere. Scopul acestei legi este evitarea conflictelor de interese care pot aparea in biroul director al asociatiilor.

Din acest motiv articolului 24 al ordonantei le interzice celor din conducerea ligilor studentesti sa ocupe in paralel un post de conducere intr-o institutie publica.

Daca acest lucru este interzis prin lege, situatia liderilor studentilor care sint si membri de partid nu este reglementata in nici un fel. Singurele prevederi cu privire la acest fapt sint regulamentele universitatilor care interzic actiunile politice in spatiile institutiilor de invatamint superior.

La fel legea invatamintului incearca sa creeze un spatiu legal care sa puna la punct orice interventie politica in actiunile legate de viata universitara.

Nu izolate sint cazurile in care reprezentanti din conducerea ligilor studentesti se numarau (sau inca se mai numara) printre membri care ocupa functii in diferite partide politice.

Este o problema ce tine de moralitate, unii dintre acestia profitind de faptul ca listele de partid sint confidentiale, pentru a ascunde implicarea in politica in momentul in care sint alesi sau ocupa deja functii in conducerea organizatiei.

Studenti cu carnet de partid

Marian Uscatu, student in anul al V-lea la Facultatea de Electrotehnica din cadrul Universitatii Tehnice „Gh. Asachi”, este vicepresedintele Ligii Studentilor de Profil Tehnic (LSPT). De aproape doi ani este si membru al Partidului Democrat (PD), timp in care a fost numit si intr-o functie de conducere al unui departament al organizatiei politice.

Acesta spune insa, ca daca ar trebui sa aleaga intre partid si liga, o alege pe cea din urma. Dupa spusele sale, cit s-a aflat in functia de la LSPT, Marian Uscatu s-a ocupat de proiectele organizatiei fara a implica in vreun fel optiunile sale politice.

Nu acelasi lucru se poate spune si despre Marius Danga, care a fost presedintele Ligii Studentilor Economisti (LSE) din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” in perioada 2000 – 2002. El a fost acuzat de unii dintre fostii membri ai conducerii de la acea vreme ca ar fi incercat sa impuna politica Partidului National Liberal (PNL), din care face parte si in prezent.

Fostii lui colegi spun ca la sedinte stirnea discutii despre ideologia PNL, indepartindu-se de la atributiile sale de presedinte al ligii. „Nu neg ca am avut momente in care am avut tendinte de impunere a culorii galben – albastre. Am avut parte de opozitie in organizatie si m-am bucurat de asta.

Au fost vicepresedinti care m-au tras de urechi si m-au adus pe linia cea buna”, a spus Marius Danga. In conducerea LSE din acea perioada se aflau si simpatizanti sau membri ai Partidului Social Democrat (PSD), Partidului National Taranist (PNT) sau ai Partidului Democrat (PD).

O greva colorata politic

Intrarea in politica a reprezentantilor studentilor din ligi este un fenomen periculos pentru ca „risca sa uite de interesele colegilor lor”, a adaugat Marius Danga. Acest fapt se pare ca nu este luat in considerare in multe din conducerile actuale ale organizatiilor studentesti. Cel mai bun exemplu ar putea fi felul in care au procedat anumiti lideri in perioada grevei din toamna lui 2003.

Printre studenti s-a vehiculat ideea ca unii dintre ei au fost reticenti la protest din cauza implicatiilor politice. La Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF), s-a iscat un scandal legat de felul in care a procedat conducerea Societatii Studentilor Medicinisti Ieseni (SSMI) in perioada grevei.

Studentii de la Medicina au protestat la decizia liderilor SSMI de a nu intra de la inceput in greva, acuzindu-i ca sint sustinatori ai partidului de guvernamint si propriilor interese politice. „Cred ca au fost implicatii politice. Altfel nu-mi explic ce s-a in-timplat atunci.

Era o greva a studentilor, iar ei n-au tinut seama de asta”, a declarat un student din anul al II-lea de la Facultatea de Medicina. Situatia de la UMF a fost una speciala, fiind nevoie de aprobarea conducerii Universitatii pentru ca studentii de aici sa iasa in strada. Ei au fost obligati sa plateasca 100.000 de lei pentru fiecare ora de la care au absentat.

La izbucnirea grevei, se pare ca liderii SSMI negociau cu reprezentantii UMF pentru a se alatura la protest.

Impresia ca ar fi insa vorba si de interesele unor membri PSD care sint in conducerea acestei ligi au avut-o si unii dintre organizatorii grevei de la alte universitati: „Medicina a intirziat cu intrarea in greva pentru ca acolo sint interese politice”, a declarat in legatura cu aceasta Marian Uscatu, vicepresedinte LSPT. La aceste acuzatii liderii SSM au replicat: „Este o informatie falsa.

Cei de la Politehnica sa-si vada de treaba lor” a afirmat vicepresedintele SSMI, Mihai Creteanu. Acesta a refuzat sa discute mai detaliat despre acuzatiile aduse, motivind ca a trecut mult timp de atunci si nu doreste sa mai vorbeasca pe tema aceasta. La fel ca si colegul sau, Bogdan Stana, presedintele SSMI, a cerut dovezi pentru acuzatiile aduse de liderul LSPT, Marian Uscatu.

„Sa probeze aceste afirmatii”. El a respins ipoteza ca Medicina ar fi intirziat sa intre in greva din cauza unor interese politice in spatele carora s-ar afla PSD sau conducerea UMF: „A fost o intirziere din motive pur obiective. Am avut dificultati de organizare”.

Implicarea politicului in deciziile luate de liderii studentilor a fost simtita si la nivel national. Anghel Ficu, membru al Ligii Studentilor Electrotehnisi (LSETH) si membru al PNL, a participat la discutiile purtate cu autoritatile de la Bucuresti in perioada grevei de anul trecut: „La negocieri, PSD-ul s-a impus. Din aceasta cauza, nu s-au rezolvat toate problemele.

Anumiti studenti, in sedinta, se opuneau mai mult decit cei din Minister la revendicarile noastre. Cum pot sa cred ca acei oameni reprezinta interesele studentilor?”. Acesta a mai adaugat ca au fost foarte putini lideri ai studentilor care, la nivel national, au urmarit interesele colegilor lor.

Liga si politica merg impreuna?

Desi risca sa uite de interesele colegilor, multi dintre cei aflati la conducerea ligilor considera ca implicarea in politica din perioada studentiei ii poate ajuta in cariera. „Cind am venit in Iasi am dorit sa intru intr-un partid care sa ma reprezinte si sa nu fiu un nimeni intre cei noua mii de studenti de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor”, a argumentat Marius Danga.

In mediul politic actual, foarte multi dintre liderii organizatiilor de tineret ale partidelor au condus ligi studentesti. Politica e considerata ca fiind urmatorul pas.

Un alt motiv pentru care un membru al unei ligi studentesti ar intra intr-un partid ar fi faptul ca ii ofera posibilitatea de a-si face relatii, chiar daca interesele ligii ar fi lasate la o parte, dupa cum este de parere Marius Danga: „Trebuie sa faci ceva din timpul facultatii.

Daca acel ceva inseamna inscrierea intr-o organizatie si incercarea de a accede pe linie ierarhica, sa-ti faci relatii in mediul in care activezi, atunci inscrierea intr-un partid este de inteles. Eu ii inteleg, pentru ca eu am facut la fel. Liga si politica merg, oarecum, impreuna”. E greu de crezut, insa, ca in aceste caz, poti ramine impartial.

Charta Universitatii „Al. I. Cuza”

Art. 6. Comunitatea academica se situeaza in afara activitatilor si confruntarilor politice. Procesul de invatamint si de cercetare este incompatibil cu orice forma de manifestare si prozelitism politic. Spatiul Universitatii nu poate fi folosit pentru activitati politice.

Legea invatamintului, nr. 84 din 24 iulie 1995

Art. 11. Invatamintul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.

In unitatile si in spatiile de invatamint se interzic crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.

Andrei CIURCANU

Andrei UDISTEANU