Lista celor 12 consortii care au depus cereri pentru construirea tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a primit cereri din partea a 12 consortii pentru construirea tronsonului Comarnic – Brasov al autostrazii Bucuresti – Brasov, potrivit reprezentantilor autoritatii. CNADNR va analiza dosarele prezentate de cele 12 consortii pentru a stabili daca acestea corespund criteriilor de calificare.

Consortii interesate de construirea tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov sunt Consortiu Mochlos – Danya Cebus, Astrada Concessions, CAP Consortium Autostrada Prahova, Consortiu Vinci Concessions – Aktor Concessions – Vinci Construction Grands Projets – Aktor, Consortiul pentru Autostrada Prahova, Consortiul Stradacia, J&P Avax – Athena – Macquarie Brasov Consortium, Eiffage – Vegyepszer Konzorcium, Comarnic – Brasov Motorway Consortium (FCC Construccion – Alpine – Astaldi), Impregilo – Itinera Joint Venture, Consortiu Autostrada A3 Comarnic – Brasov Consonoi Bilfinger Berger Porr, Ashtrom Group – Shapir Structures 1991.

Firmele care au depus scrisori de intentie

Compania greceasca Mochlos a mai realizat lucrari in Romania, printre care reabilitarea unui tronson al drumului european E 576, pe portiunea Vatra Dornei – Poiana Stampei – Pojorata, si constructia terminalului de barje Constanta-Sud – Agigea. In cazul reabilitarii E 576, atat prefectul judetului Suceava, Orest Onofrei, cat si ministrii Transporturilor Gheorghe Dobre si Radu Berceanu, au reclamat, in repetate randuri, nerespectarea contractului.

Danya Cebus, subsidiara a grupului Africa Israel Investements LTD., este o societate internationala de constructii, cu centrul in Israel. Cu o experienta de peste 50 de ani in domeniu, Danya Cebus conduce proiecte de constructii si infrastructura in Europa si lumea intreaga. In Romania, compania israeliana este antreprenorul proiectului comercial Cotroceni Park Mall si al Planorama Group.

La sfarsitul anului 2004, Vinci Concessions a primit contract fara licitatie publica pentru construirea unui tronson de autostrada intre Comarnic si Brasov, pentru ca in anul 2005, guvernul aliantei D.A. sa sisteze negocierile pentru acest proiect, ca si pentru alte proiecte de infrastructura incheiate in parteneriat public-privat. Referindu-se la acest proiect, Traian Basescu declara in octombrie 2004, referindu-se la vizita in Romania a primului ministru al Frantei, Jean Pierre Raffarin, ca „delegatia franceza se afla intr-o vizita electorala, mai ales ca a venit sa-si ia tainul”.

Companiile grecesti Aktor si J&P Avax au depus oferte si pentru constructia autostrazii Cernavoda – Constanta. J&P Avax, controlata de oameni de afaceri din Cipru si Grecia, a mai depus oferte pentru construirea primului tronson, cu o lungime de 19,5 kilometri, al Autostrazii Bucuresti – Brasov, parcajul subteran din zona garii de Nord, si, in asociere cu Euro Construct Trading 98 a depus oferta pentru achizitia publica a lucrarii de executie „Artera D-na Ghica – Chisinau si pasaj suprateran”, la un pret de pret 23,04 milioane de euro.

Eiffage, al treilea grup de constructii civile din Franta si al saselea din Europa, a fost format in 1992, printr-un amalgam de companii. Una din subsidiarele grupului este legata de numele lui Gustave Eiffel, cel care a proiectat si construit intre 1887 si 1889 Turnul Eiffel. Subsidiara respectiva, fondata in 1886, sub numele de Ateliers de construction de Gustave Eiffel, a fost ani de zile specializata in inginerie inovatoare pentru structuri precum poduri si cladiri ridicate din barne de otel sudate intre ele. Eiffage este, de asemenea, compania care a construit viaduct Millau, din sudul Frantei, dat in folosinta in decembrie 2004. Acesta este in prezent cel mai inalt pod pentru masini din lume (cel mai inalt stalp al sau are 343 de metri) si are o lungime de 2.460 metri.

Firmele de constructii FCC Construccion din Spania si Vegyepszer din Ungaria au castigat licitatia organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale pentru reabilitarea Drumului National 66 Filiasi-Petrosani, valoarea totala a contractelor fiind de 69,8 milioane euro. FCC Construccion va participa, de asemenea, la constructia pasajului Basarab din Bucuresti, in parteneriat cu firma italiana Astaldi, si va realiza podul de peste Dunare care va uni Romania si Bulgaria, intre localitatile Vidin si Calafat, proiect de 100 de milioane de euro. Firma Vegyepszer a depus o oferta pentru constructia primilor 19,5 kilometri ai autostrazii Bucuresti-Brasov, fara sa fie insa selectata de autoritati pentru derularea proiectului.

Firma italiana Astaldi este una dintre preferatele guvernantilor romani in ceea ce priveste lucrari de inginerie civila. Astaldi s-a ocupat, printre altele, de pasajul rutier Otopeni, centura de nord a Capitalei, precum si tronsonul de drum dintre ele (impreuna cu Alpine), pasajul Basarab, reabilitarea unei portiuni de 23 de km din DN 66, intre localitatile hunedorene Petrosani si Baru, construirea noului terminal de pasageri de la Aeroportul Cluj-Napoca (in parteneriat cu Romairport si UIT), cele trei etape de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Henri Coanda.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, anunta la jumatatea anului 2006 ca va penaliza firmele Astaldi si Alpine din cauza calitatii defectuoase a lucrarilor si a depasirii termenului-limita de executie, in urma unui control efectuat la pasajul rutier Otopeni si centura de nord a Capitalei.

Alpine a fost infiintata in 1965 in Austria, sucursala din Romania fiind fondata in 1998. Compania austriaca va derula lucrarile de reabilitare si extindere a soselei de centura din nordul Capitalei, precum si de modernizare a bulevardului Ghencea, a depus oferte in 2006 pentru reabilitarea a 23 de kilometri din autostrada Bucuresti-Pitesti.

Impregilo, unul dintre cei mai mari constructori de infrastructura din Italia, va construi cel mai mare pod din lume, care va uni Sicilia de restul Italiei si a construit cel de-al doilea pod suspendat din lume, ca marime, ce traverseaza stramtoarea Bosfor, avand o lungime de 1.087 de metri. Printre proiectele derulate de aceasta companie se mai numara autostrazile de mare viteza Milano-Torino si Bologna-Florenta si autostrazile Salerno-Reggio Calabria, Monte Bianco-Aosta. In afara Italiei, compania lucreaza la tunelul St Gothard din Elvetia, liniile ferate Caracas-Tuy Medio si Puerto Cabello-Encrujiada din Venezuela, metroul din Atena, barajele Karahnjukar (din Islanda) si Mazar (Ecuador) si tunelul Portland din Statele Unite ale Americii.

De asemnea, Impregilo a fost implicata intr-un scandal de dare de mita, fiind acuzata de Divizia UE antifraud, alaturi de alte doua companii din Franta si Germania, ca au folosit mita pentru a castiga contractele pentru un baraj si o hidrocentrala in Lesoto, care face parte dintr-un proiect de management al apei cofinantat de UE.

Italienii de la Itinera, impreuna cu Grassetto Lavori, s-au ocupat de lucrarile de largire la patru benzi a DN 5, pe relatia Adunatii Copaceni-Giurgiu.

Compania israeliana Ashtrom, impreuna cu Roichman, au fost selectati pentru constructia tronsonului de autostrada Predeal-Brasov, proiect care va fi realizat prin parteneriat public-privat, insa in 2005, Ministerul Transporturilor a intrerupt negocierile cu cele doua firme. Reprezentantii Ministerului Transporturilor declarau la data respectiva ca alegerea celor trei firme s-a facut total netransparent, Statul roman neavand contracte ferme de realizare a tronsoanelor de autostrada, fiind vorba mai degraba de intelegeri care, din cauza semnarii lor cu mare fast, au parut mai degraba a fi contracte batute in cuie.

Licitatia pentru constructia tronsonului Comarnic – Brasov a fost amanata de doua ori

La licitatie vor putea sa participe doar investitorii care au avut, in ultimii trei ani, o cifra medie de afaceri de peste 500 milioane de euro pe an. Totodata, investitorii trebuie sa demonstreze ca au participat, in ultimii cinci ani, la cel putin doua proiecte similare, in valoare de minim 200 milioane de euro fiecare.

Licitatia pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov, care trebuia sa aiba loc initial pe 24 decembrie 2007, a fost amanata de doua ori din cauza unor solicitari ale companiilor care intentioneaza sa participe la proiect. In prima faza, licitatia fusese amanata pentru 15 ianuarie, pentru ca apoi data licitatiei sa fie stabilita la 30 ianuarie.

Metoda de atribuire a contractului pentru concesiunea de lucrari si servicii pentru proiectarea, finantarea, construirea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti – Brasov, tronsonul Comarnic – Brasov este prin dialog competitiv, care prevede aplicarea dialogului competitiv in situatia in care contractul in cauza este de „complexitate deosebita si nu se poate stabili cu precizie montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului”.

In urma studiului efectuat de Atkins Limited, valoarea contractului, pe o perioada estimata de concesiune de 25 de ani, plus patru ani constructie, a fost evaluata la suma de aproximativ 2,8 miliarde de euro, fara TVA sau alte taxe. Aceasta valoare este compusa din costuri de constructie si costuri asociate intretinerii si operarii pe perioada celor 25 de ani. Valoarea finala a contractului va fi stabilita odata cu finalizarea licitatiei si semnarea contractului.

In faza de precalificare, criteriile generale sunt capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara a candidatului. Pentru a trece la etapa a doua a procedurii, firmelor precalificate li se va pune la dispozitie documentatia descriptiva cu elemntele tehnice : traseu, profil transversal al autostrazii, structura geotehnica, numar de tuneluri, poduri, etc.