Lista metodelor de fraudare a fondurilor UE/ Noul Sef al Departamentului de Lupta Antifrauda: "Am deblocat procesul de control"
Claudiu Dumitrescu, noul sef al Departamentului de Lupta Antifrauda a declarat pentru EurActiv.ro/HotNews.ro ca a fost chemat pe acest post la Guvern pentru „a debloca sistemul de control”. Acesta spune ca, de cand a fost numit in functie (mai putin de doua luni) 31 de dosare au fost finalizate, din cele 128 care erau in lucru de anul trecut. Dumitrescu a oferit in premiera o sinteza a metodelor utilizate de cei care fraudeaza fondurile europene, intocmita anterior preluarii postului de la Guvern, in calitate de sef serviciu la Directia Nationala Anticoruptie.
Proaspat numit la conducerea Departamentului de Lupta Antifrauda, Claudiu Dumitrescu a coordonat pana acum serviciul de investigare a fraudelor pe fonduri comunitare la Directia Nationala Anticoruptie. Acesta explica pentru HotNews.ro/EurActiv.ro ca numirea sa a fost facuta in contextul in care Comisia Europeana a atentionat recent Romania asupra functionarii DLAF.
In mai putin de doua luni de la numire, spune el, a redactat o lege a DLAF care va fi publicata in curand, pentru dezbatere publica, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. El a mentionat cateva idei principale pe care le-a inclus in proiectul de lege.
„DLAF trebuie sa fie o entitate cu personalitate juridica, ordonator tertiar de credite. Departamentul trebuie sa fie subordonat direct Primului Ministru, pentru a fi in mod real independenta”, explica Dumitrescu.
Acesta mai mentioneaza si prevederile legate de personalul institutiei. „Am incercat sa introduc sistemul de recrutare a personalului de la Bruxelles. Adica acces pe baza de examene, introducerea conditiei – sa aiba pregatire de specialitate. I-am transformat in functionari publici, din functionari contractuali. Aceasta inseamna ca salariile vor fi mai mici si nu vor mai avea voie sa lucreze in alta parte. Pe de alta parte, vor avea stabilitatea unui functionar public”, a mai spus Dumitrescu.
Claudiu Dumitrescu spune ca, in perioada scurta de cand se afla in functie, a reusit sa coordoneze finalizarea a 31 de dosare, din 128 de dosare care erau deschise. Personalul institutiei numara, in prezent, circa 50 de persoane carora le-au fost reduse salariile odata cu ceilalti bugetari.
Dumitrescu spune ca are deja o experienta de circa 8 ani de investigare a fraudelor pe fonduri europene. Acesta a intocmit o lista a „metodelor de fraudare” a fondurilor comunitare, constatari bazate pe experienta sa de sef al Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene la DNA, postul pe care l-a ocupat anterior numirii la Guvern.
„Modalitati de comitere a infractiunilor in cadrul proiectelor cu fonduri europene:
- falsificarea evidentelor contabile ale firmei pentru a ascunde existenta unor obligatii de plata a taxelor si impozitelor restante precum si a contributiilor la asigurarile sociale
- falsificarea prin contrafacere a unor certificate de atestare fiscala in scopul ascunderii situatiilor de insolventa financiara
- completarea cu date false a cererilor de finantare nerambursabila in legatura cu experienta firmei intr-un anumit domeniu si posibilitatile reale de pregatire si realizare a proiectului
- falsificarea istoricului firmei in ceea ce priveste experienta profesionala in domeniu si introducerea fictiva in proiecte a unor experti cheie inexistenti
- falsificarea cererii de finantare nerambursabila prin introducerea in bugetul proiectului a unor cheltuieli supradimensionate bazate pe oferte financiare nereale, in scopul obtinerii unor finantari cu un cuantum peste valoarea reala de implementare.
In legatura cu infractiunea privind schimbarea destinatiei fondurilor obtinute, au fost constatate activitati infractionale constand in deturnarea sumelor alocate pentru implementarea proiectului utilizandu-se urmatoarele moduri de operare:
- evaluarea fictiva a ofertelor de catre comisiile de evaluare
- directionarea discretionara a fondurilor catre ofertanti aflati in coniventa cu beneficiarul
- cereri de oferta si oferte false provenite de la societati comerciale inexistente
- introducerea in procedurile de achizitii a unor societati comerciale care nu si-au dat acceptul si nu au participat niciodata la licitatie
- intocmirea in fals a declaratiilor de confidentialitate si impartialitate a membrilor comisiei de evaluare
- ascunderea pe baza unor declaratii false a conflictului de interese dintre firmele ofertante si membrii comisiei de evaluare
- fabricarea de acte financiar-contabile privind achizitiile de bunuri si servicii in scopul de a ascunde utilizarea incorecta a fondurilor comunitare
- falsificarea devizelor de lucrari si a documentelor subsecvente acestora privind executarea activitatilor din proiect
- decontarea unor cheltuieli pentru activitati fictive
- falsificarea prin contrafacere a semnaturilor unor persoane care nu au participat niciodata la activitatile din proiect privind transportul, cazarea si diurna acestora
- suprafacturarea costurilor proiectului
- facturarea de servicii inexistente
- falsificarea CV-urilor profesionale
- comandarea unui audit financiar pentru acoperirea unor aspecte de frauda privind utilizarea fondurilor alocate”
Peste o suta de dosare penale legate de fonduri europene au fost solutionate prin rechizitorii de catre Directia Nationala Anticoruptie in ultimii 6 ani si trimise in instanta. Pentru acestea, s-au constatat prejudicii totale de 13,7 milioane euro si alte 3,38 milioane lei, potrivit informatiilor transmise de catre DNA, la solicitarea EurActiv.ro/HotNews.ro.