Lovituri sub centura Clujului

Dupa cum se stie, municipiul Cluj-Napoca este legat de restul tarii prin patru mari artere rutiere, care fac legatura cu Turda, Oradea, Zalau si Dej. La sud, dinspre Turda, in Cluj-Napoca se intra pe DN 1, la vest, dinspre Dej, se intra pe DN 1C, la nord, dinspre Zalau, se intra pe DN 1F, iar la est, dinspre Oradea, pe DN 1.

In prezent, Cluj-Napoca este printre putinele orase din Romania care nu are o centura de ocolire, iar nivelul de poluare al atmosferei, precum si cel de poluare fonica au depasit cotele suportabilului.

Intreg traficul greu tranziteaza orasul, neexistand nici o legatura extravilana intre ruta Oradea – Cluj si Cluj – Dej, ori Turda – Cluj si Cluj – Dej. De asemenea, intrarea in Cluj-Napoca dinspre Turda este considerata ca fiind soseaua mortii, zona respectiva fiind campioana accidentelor mortale din tara.

Promisiuni pentru o retea de sosele de centura exista inca de pe vremea primului mandat al lui Gheorghe Funar, cand primaria clujeana a promis cu surle si trambite o varianta ocolitoare pentru ruta Turda – Oradea.

Apoi, in legislatura 2000-2004 a venit randul Consiliului Judetean sa ridice mingea la fileu, institutia prezentand variante ocolitoare pe toate rutele. Acum, in mandatul Boc, primaria a venit din nou cu o serie de proiecte de centuri ocolitoare.

Toate aceste planuri au ramas insa la stadiul de banale promisiuni, fiind la fel de veridice precum celebrul tunel pe sub Feleac ori telefericul de pe Cetatuie. Mai mult, „centura” a starnit orgolii si discutii contradictorii intre initiatorii proiectelor. Toate acestea, in timp ce clujenii suporta cu stoicism invazia traficului greu.

Nimic nou sub soare

Pana la finele anului trecut, existau doua mari proiecte de centura ocolitoare. Unul al Consiliului Judetean, extrem de clar, si unul avansat de primarie, destul de incalcit. Spunem incalcit, pentru ca el este un colaj de proiecte realizate si (re)realizate in perioada 1999-2004, studiul de fezabilitate fiind executat de Search Corporation.

„A fost vorba despre doua proiecte, diferite, unul contractat in 1994, iar altul in 2001 cu Administratia Nationala a Drumurilor. Fiind vorba despre doua studii diferite care au necesitat volume de munca diferite, era firesc ca cele doua lucrari sa fie facturate diferit.

Cu alte cuvinte, firmei Search Corporation i s-a solicitat un studiu in anul 1994, acceptat si platit de catre autoritati, iar in 2001 i s-a solicitat un studiu pentru o varianta diferita de traseu, care si acesta a fost acceptat si platit” – a declarat Michael Stanciu, presedintele Search Corporation.

Pe plansa insa, cele doua proiecte seamana ca doua picaturi de apa.

CJC a pierdut

La finele anului trecut, in 17 noiembrie mai precis, primarul Emil Boc anunta cu surle si trambite, printr-un comunicat de presa: „In urma solicitarii Primariei, municipiului Cluj-Napoca, i-au fost alocati 3.700.000 lei RON (37 miliarde lei vechi) prin H.G. nr.1376/10.11.2005 pentru realizarea obiectivului de investitii Variante de ocolire pentru municipiul Cluj-Napoca in zona de nord-est. Primaria municipiului Cluj-Napoca a obtinut acest sprijin financiar de 3.700.000 RON (37 miliarde lei vechi) de la Guvern, pentru lucrarile de prelungire a Bulevardului Muncii cu 8,2 km pana la Apahida.

Aceasta prima centura ocolitoare din zona nord-estica va permite eliminarea traficului greu din Cluj-Napoca, de pe ruta Bistrita, Gherla, Dej, Oradea si Zalau. Lucrarile la acesta (sic!) centura ocolitoare au fost deja demarate si vor fi incheiate la inceputul anului viitor.

Prin aceasta alocare de fonduri, municipiul Cluj-Napoca incepe sa primeasca bani pe masura contributiilor la bugetul de stat. Clujul este al 5-lea finantator la bugetul national de stat”.

Suntem absolut de acord cu primarul Emil Boc in ceea ce priveste faptul ca a sosit timpul ca banii varsati de contribuabilul clujean sa se intoarca la Cluj, dar nu intelegem de ce nu s-au terminat lucrarile la inceputul acestui an asa cum s-a promis.

Dupa acestea, acum cateva saptamani, primarul Emil Boc a anuntat ca a obtinut finantare de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) pentru o centura de ocolire de pe ruta Valcele-Apahida.

Cele doua rute

Proiectul pentru care primarul Boc afirma ca s-a obtinut finantarea vizeaza o bucla pentru traseul Turda – Cluj – Dej, prin ocolirea orasului.

Centura urmeaza sa se desprinda din DN 1 in dreptul localitatii Valcele, iar de acolo sa mearga pe sub dealul din dreptul comunei Gheorgheni, iar apoi sa intepe DN1C in dreptul comunei Apahida.

Legatura dintre ruta Turda – Cluj si ruta Cluj – Oradea, ar urma sa se faca printr-o centura care se desprinde din DN 1 tot in Valcele, iar de acolo urmeaza un traseu care intersecteaza, pe rand, DJ 103U, strada Eugen Ionescu, strada Campului (mult spre sud), apoi trece pe langa Liceul 8 si iese in DN1 catre Oradea dupa Metro.

Ambele proiecte de centura apartin firmei Search Corporation si au fost realizate in 2002-2003.

In ceea ce priveste varianta Consiliului Judetean pentru bucla Turda – Dej, aceasta se desprinde din DN1 din comuna Tureni, iar de acolo urmeaza ruta unor drumuri judetene, pe traseul Tureni, Aiton, Boju, Pata, Dezmir, Sanicoara.

Mai departe se face legatura cu DN 1F catre Zalau, prin traversarea raului Somesul Mic si „inteparea” drumului national in comuna Baciu.

Pentru a ajunge dinspre Turda spre Oradea, proiectul Consiliului Judetean prevede o retea existenta de drumuri judetene pornind chiar din Turda, iar pentru a merge dinspre Oradea spre Zalau din DN 1 langa localitatea Floresti intersectia DN1 cu DJ 107M se realizeaza traversarea raul Somes in aval de barajul Floresti 2, iar de acolo se merge pana la intalnirea cu DN 1F. S-a avizat varianta de legare a variantei ocolitoare nord cu Autostrada Brasov – Cluj-Napoca – Bors pe malul stang al raului Somesul Mic la est de Gilau.

Miza: terenurile

In aceasta lupta a centurilor, potrivit unor surse, miza o reprezinta exclusiv terenurile din zona. Pe de-o parte este evident faptul ca traseul acceptat de minister, trecand printr-o serie de paduri si zone de terenuri private, va duce la exproprieri. Or, aceste exproprieri vor aduce bani frumosi in buzunarele proprietarilor.

Pe de alta parte, pretul terenurilor din apropiere, altfel cu o valoare extrem de mica, vor creste exploziv. Asta, pentru ca ele vor fi pretabile la constructii adiacente unei sosele de centura, precum hoteluri, baruri ori benzinarii, constructii aducatoare de profituri insemnate.

In aceste conditii, nu este exclus ca o serie de beneficiari ai proiectului de la inceputul anilor 2000 sa fi tinut cu dintii ca varianta „Search” a centurii sa fie trecuta la finantare tocmai pentru ca acele persoane aveau terenuri in zona pe unde urmeaza sa treaca centura.

Si, daca s-ar fi agreat varianta consiliului Judetean, terenurile lor ar fi ramas pe mai departe cu o valoare nesemnificativa. Vom reveni.

Argumentele lui Boc

„Ruta Valcele – Sanicoara – Apahida este mai ieftina pentru noi intrucat 90% din fonduri vin de la bugetul central. Investitia este de 45 de milioane de euro, din care MTCT va suporta 90%, restul banilor urmand sa fie alocati de catre bugetul local. MTCT va obtine banii extrem de curand in urma unei rectificari bugetare.

S-a preferat centura Valcele-Apahida pentru ca studiile de fezabilitate erau finalizate de mult, iar cele pentru proiectul CJ nu sunt terminate nici acum. In plus, centura Tureni-Apahida trebuia sa fie finantata exclusiv de la bugetul local, deci ne-ar fi costat mult mai mult”, Emil Boc – primarul municipiului Cluj-Napoca.

Argumentele lui Nicoara

„Proiectul avansat de primarul Boc si acceptat de MTCT nu este unul nou. El a fost lansat de PSD in 2002. Proiectul in discutie costa aproximativ 60 milioane de euro si trece printr-o serie de paduri si pe terenuri private, deci va fi nevoie de exproprieri, lucruri care vor duce la costuri suplimentare.

Spre deosebire de acestea, proiectul nostru, care costa doar 35 milioane de euro, se baza in mare parte pe modernizarea unui drum judetean, care trece prin mai multe sate si comune. Or, realizandu-se centura pe acest traseu, am fi ridicat considerabil nivelul de viata si standardul acestor asezari.

Oricum, vreau sa accentuez faptul ca pe mine ma bucura nespus de mult ca se va face o centura. Nu conteaza care. Judetul si orasul vor avea de castigat daca se va realiza o centura de ocolire a municipiului”, Marius Nicoara – presedintele Consiliului Judetean Cluj