Mancam! Dar stim ce mancam? Consumul excesiv de mamaliga prosteste

Dupa ani multi, am discutat din nou cu prof. dr. Iulian Mincu, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti romani in diabet si nutritie. Asa am intrat in posesia ultimei sale lucrari, intitulate „Universalitatea alimentatiei. Istoria si particularitatile alimentatiei la romani”.

Este o lucrare socanta! Nu mi-am imaginat ca, si astazi, la inceputul mileniului al III-lea, poporul roman ramane infometat si bolnav. Ca pelagra, boala alimentatiei sarace in proteine si vitamine, inca exista. In perioada interbelica sau postbelica, era de inteles. Dar in zilele noastre, nu! Mai ales ca ne vrem un popor european, membru al Uniunii Europene.

„Din pacate, persista consumul alimentar dezechilibrat, care – perpetuat ani de-a randul – duce la scaderea rezistentei organismului la bolile infecto-contagioase, a fortei de munca si la reducerea capacitatii intelectuale”, a afirmat prof. Mincu. Adica prosteste! In consumul dezechilibrat, domnul profesor include si excesul de mamaliga, in zonele foarte sarace.

Sa nu ma intelegeti gresit, stimati cititori. Mamaliga este un aliment foarte bun, daca se consuma impreuna cu proteine de origine animala, provenite din oua, carne, lapte, branza sau peste. De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mamaliga cu o jumatate de litru de lapte si un ou. Este subnutritie, dar nu se mai ajunge la pelagra!

Avem nevoie de educatie nutritionala

– Domnule profesor, ce inseamna o populatie sanatoasa?

– O populatie sanatoasa si hranita corespunzator este, in conceptia OMS/FAO, nu numai punctul final al unui model de dezvoltare reusit, ci chiar isi aduce contributia benefica la aceasta.

La fel de important este pentru comunitatea internationala ca, in fiecare tara, sa se aplice o politica sanatoasa, in materie de sanatate, agricultura, educatie si protectia familiala, care sa mentina un raport echilibrat intre nevoile populatiei si resursele disponibile, atat in mediul rural, cat si in cel urban.

Fiecare tara – se spune in Declaratia mondiala asupra nutritiei si Planul de actiune din 1992 – trebuie sa-si ia un angajament ferm, economic si politic, de a promova un inalt nivel nutritional, pentru intreaga sa populatie, integrand aceste obiective in politica, planurile si programele de dezvoltare pe termen lung si scurt.

In paralel, sectoarele agriculturii, sanatatii, educatiei si protectiei sociale, ca si celelalte sectoare si ministere ar trebui sa adopte obiective nutritionale si, la nevoie, sa le integreze in planurile, programele si proiectele lor. Ele ar trebui sa fortifice sensibilizarea publicului si receptivitatea sociala la ceea ce se numeste inalt nivel nutritional.”

Prof. dr. Theodor Burghele, pionier al alimentatiei rationale

Dupa al doilea razboi mon-dial s-a nascut un concept nou: „Alimentatia rationala”, aplicat in Lumea libera intre anii 1950 si 1960. Este vorba de un consum echilibrat de alimente, iar orice exces este considerat periculos pentru sanatatea noastra. In anii comunismului, au existat tentative firave de implementare a noului concept si in Romania. A fost emis chiar si un ordin (Ordinul nr.76 din 6 martie 1969) de catre prof. dr. Theodor Burghele, ministru al Sanatatii la acea vreme, prin care se stabileau „normele de igiena referitoare la alimentatia rationala a populatiei”. De exemplu, copiii in varsta de 1-3 ani aveau/au nevoie zilnic de 1.300 de calorii si 90 de grame de proteine, din care 50 de origine animala.

In schimb, adultii de 25-65 ani, care depun un efort mediu, trebuie sa consume zilnic 3.000 de calorii si 100 grame de proteine, din care 55 de origine animala. Din pacate, in acele vremuri, lipsa alimentelor de pe piata a compromis intentia medicilor.

Nutritionistii considera ca alimentul este, in mod traditional, o sursa de energie pentru organismul uman. Notiunea de calorie, introdusa de stiinta in viata noastra cotidiana, ne da masura consumului energetic: prea mult sau prea putin. In general, un organism sanatos isi ajusteaza aportul sau alimentar, la nivelul reperelor energetice.

Iata de ce este bine sa stim ce inseamna o calorie, precum si principiile din care se compune: proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale, oligominerale etc.

Necesarul de proteine al organismului este foarte modest si reprezinta numai 10-15% din aportul energetic total. In acelasi timp, la varstnici scade la 10%. Din totalul de proteine consumate, 2/3 (65-70%) trebuie sa fie de origine animala, iar restul, de origine vegetala. Medicii germani recomanda un consum de 1 gr proteine / 1 kg corp.

De exemplu, un adult de 80 kg are nevoie de 80 de grame de proteine, din care 50-55 g de origine animala. Cum 100 g de carne de vita are 19-20 g de proteine, inseamna ca acel adult trebuie sa manance zilnic 250-300g de carne. Pe dumneavoastra va tine buzunarul, astfel incat sa mancati „ca la carte”?

Copii care raman mici si prosti

O atentie deosebita trebuie acordata minorilor (0-10 ani). Necesarul lor de proteine este de 15-16%. Un consum mai mic sau scaderea ponderei proteinelor de origine animala sub 50% este daunatoare pentru dezvoltarea fizica si psihica a copiilor.

„Nerespectarea acestei proportii determina o dezvoltare fizica deficienta si o scadere pronuntata a coeficientului de inteligenta” – a spus dl. Mincu. Adica raman mici si prosti, spunem noi!

Pentru a intelege ca nu este o gluma, va prezentam rezultatele unui studiu realizat de dr. Mioara Radulescu si colaboratorii ei, in comuna Slatioara (judetul Valcea).

Studiul, finalizat in 1999, stabileste existenta unei morbiditati ingrijoratoare, din cauza bolilor cronice grave: „Cei care sufera de afectiuni cardiace detin un procent de 25% din totalul populatiei acestei comune, iar cei care sufera de boli psihice detin un procent de 2% din totalul populatiei, inregistrandu-se o accentuata crestere la minori (in prezent, sunt spitalizate 80 de persoane).

In proportie de 50% din totalul lotului cercetat, in special la copii si tineri, coeficientul intelectual este sub 60% fata de normal. Aceasta dovedeste caracterul precar al alimentatiei inconsistente, lipsite de vitamine, de minerale si oligoelemente si sarace in proteine animale”.

Iata o alta situatie, gasita in lucrarea prof. Mincu, preluata din „Romania libera” nr. 86 din 1999: „O consecinta a subnutritiei este aspectul ingrijorator observat la majoritatea centrelor militare judetene: in randurile tinerilor sunt tot mai frecvente afectiunile cardiace, care-i fac inapti pentru efectuarea stagiului, afectiuni cardiovasculare, afectiuni digestive, afectiuni neuropsihice.”

Ce ar trebui sa mancam

Glucidele simple sau complexe constituie principala sursa de energie, care este rapid consumata in procesul de ardere. Densitatea lor calorica este deosebit de avantajoasa pentru organism, cu conditia sa nu depaseasca 60-65% din aportul energetic total.

Si lipidele (grasimile) contin foarte multe calorii. Sunt esentiale pentru buna functionare a organismului uman, mai ales pentru creier, dar si pentru ansamblul celulelor din care suntem alcatuiti noi, oamenii. Necesarul de lipide variaza intre 25 si 35%, in functie de varsta si efortul fizic depus zilnic. Prof.

Mincu mentioneaza ca trebuie respectat raportul de grasimi saturate/nesaturate (40/60%).

Sa „traducem” in alimente cele trei categorii mentionate:

– 35% cereale si derivate;

– 17% fructe si legume;

– 18% grasimi;

– 12% lapte si derivate;

– 8% carne si derivate;

– 8% zahar si derivate;

– 2% oua.

„Eliminarea uneia dintre aceste trei categorii aduce riscuri grave, pentru sanatatea noastra” – atrage atentia interlocutorul meu.

Ramanem un popor subnutrit

Cred, stimati cititori, ca ati inteles cam cat ar trebui sa mancam, pentru a fi sanatosi. Sa mergem pe aceeasi idee si sa vedem cat ar trebui sa consumam si cat ne permitem din leafa nostra de mizerie, in zilele noastre.

In acest scop, va vom prezenta consumul de carne si preparate din carne, in date existente la Institutul National de statistica si la Institutul pentru Cercetarea si Calitatea Vietii. La o analiza sumara, constatam ca, dupa 16 ani de tranzitie, consumul de carne ramane mai mic decat cel necesar. Carnea (si produsele preparate din carne) constituie sursa principala de proteine de origine animala.

La fel de prost stam si la consumurile de lapte, oua sau branza. Statisticile indica un alt fapt alarmant: peste 1/3 din populatie traieste la limita de supravietuire. Rezulta ca situatia a peste 7 milioane de romani este critica! Asa cum am mentionat, consumul redus de proteine, pe termen lung, se traduce prin copii mici si prosti. Ati inteles ca nu este o gluma!

Exista si oameni sanatosi

Tanarul medic Mihai Creteanu a efectuat un studiu, pentru teza de doctorat (conducator stiintific prof. dr. docent Iulian Mincu), intr-o colectivitate mica (1.035 de locuitori) si izolata din Poiana Micului, judetul Suceava. Acest studiu demonstreaza relatia complexa dintre alimentatie, mod de viata si ateroscleroza.

Aici, prevalenta bolilor cardiovasculare – la toate categoriile de varsta, indiferent de sex – a fost de 31%, fata de cea la nivel national, de 39,37%.

Iata ce mananca acesti oameni sanatosi, care duc o viata tihnita, fara grija zilei de maine:

– peste 85% din populatie consuma frecvent lapte si lactate (branza, unt, smantana etc.);

– consuma putine grasimi (zilnic, 28-30 g de slanina);

– mananca zilnic cel putin 100-150 g carne de porc sau pasare;

– le place painea (350 g zilnic);

– nu le lipsesc la masa legumele si uleiul vegetal, in diferite preparate;

– consumul mediu de calorii este de 2.834 Kcal/zi (mai mare, pana la 3.500 Kcal/zi in cazul muncitorilor forestieri).

Doar alimentatia ii face pe acesti oameni mai sanatosi?

Mai sunt si alte belele

Din nefericire, starea de boala este indusa si de alti factori. In Romania se vorbeste despre un paradox. Se pune problema de ce in ultimul timp (nesfarsita tranzitie!) intr-o tara care are o alimentatie predominant vegetariana (din cauza saraciei) asistam la o crestere inexplicabila a mortalitatii, prin boli cardiovasculare.

In tarile occidentale, rata mortalitatii provocate de bolile cardiovasculare scade permanen

La noi, cercetarea a scos in evideta alte belele cu care ne confruntam.

Enumeram mai jos, factorii care contribuie la deteriorarea severa a starii de sanatate a populatiei: stresul socio-economic, saracia accentuata, somajul fara perspectiva gasirii unui loc de munca (in special in cazul persoanelor care au depasit 45 de ani), pensiile foarte mici, ponderea mare pe care o au cheltuielile pentru alimentatia zilnica (peste 55% din venituri, fata de 10% in tarile occidentale), sumele derizorii acordate pentru ingrijirea medicala, igiena si recreere, consumul foarte mare de alcool (in echivalent alcool etilic, 78 ml / cap de locuitor!), fumatul si, nu in ultimul rand, adresabilitatea scazuta la asistenta medicala ambulatorie si spitaliceasca (posibilitati reduse de diagnostic, de tratament medical recomandat, lipsa de medicamente gratuite si compensate, lipsa educatiei sanitare elementare a populatiei).

Acestea sunt cauzele care au facut din Romania tara cu cea mai crescuta mortalitate infantila si mortalitate generala, tara cu cea mai scazuta speranta de viata din Europa. Asa se explica faptul ca ne situam pe primul loc – de neinvidiat – la mortalitatea prin boli cardiovasculare, TBC sau boli respiratorii.

– Domnule profesor, daca beau la masa o tuica mica si unu-doua pahare cu vin, imi vor face rau?

– Un vin bun, rosu precis va va face chiar bine. Dar nu mai mult de 300 de mililitri. Acesta contine un medicament, numit resveratrol, care este un stimulator al inimii si combate ateroscleroza. De asemenea, puteti consuma la mese, echivalentul a 20 de grame de alcool, adica vreo doua-trei paharele de tuica.