Marea reorganizare energetica: o solutie pentru salvarea termocentralelor, dar un pericol pentru piata
La putin timp dupa ce a preluat fraiele Ministerului Economiei, Adriean Videanu a promis realizarea unei mai restructurari in sectorul energetic. In primele declaratii, vorbea de finalizarea unei noi strategii pana in aprilie, apoi pana in mai, pentru ca in toamna sa fie infiintate doua companii gigant care sa cuprinda toti producatorii de energie. De la vorba la fapta drumul e lung si plin de hartoape. Termenele au tot fost prelungite, iar acum nu se mai sufla o vorba despre marea reorganizare. Motivul ar putea fi ca varianta propusa de minister ridica prea multe semne de intrebare.
Tudor Serban: Termenele politice nu se potrivesc cu cele tehnice
Ultimul termen anuntat de Adriean Videanu pentru finalizarea dezbaterii publice pe marginea restructurarii sectorului energetic a fost sfarsitul lunii iulie, inceputul lui august. Contactat de HotNews.ro, secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, justifica nerespectarea promisiunilor prin faptul ca „Termenele politice nu se potrivesc cu cele tehnice„. Tudor Serban a avansat un alt termen: 15 septembrie.
Opozitia sindicatelor nu e o problema
Potrivit secretarului de stat, „o parte din dezbaterea publica a fost incheiata. Ma refer la partea politica si la discutiile cu firmele”. Au mai ramas discutiile cu sindicatele care, in mare parte, se opun restructurarii, mai ales cel de la Hidroelectrica.
Dar opozitia sindicatelor nu constituie o problema pentru Ministerul Economiei. In cazul in care nu se va ajunge la un consens, „noi vom merge inainte, pentru ca nu facem politici energetice dupa sindicate„, a afirmat Tudor Serban.
Reprezentantii sindicatului Hidrosind considera ca restructurarea energetica va fi facuta in dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Compania va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Sindicalistii spun ca se mizeaza foarte mult pe banii obtinuti din energia produsa de hidrocentrale, ca sa fie folositi pentru indeplinirea conditiilor obligatorii de mediu la termocentrale.
Reorganizarea energetica, o modalitate de a salva termocentralele de la inchidere
Termocentralele risca sa fie inchise incepand de anul viitor din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In acest moment, pana se vor gasi solutii de trecere pe energie alternativa, piata este dependenta de acesti producatori, chiar daca sunt scumpi si ineficienti.
Termocentralele produc peste 54% din energia de pe piata. Reorganizarea energetica este o modalitate de a salva unitatile ineficiente de la inchidere. Insa, e o solutie cu hibe. „Guvernul incorsatat de cerintele europene privind ajutoarele de stat a gasit solutia miraculoasa: sa ia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz si sa dea la minele de carbune si la termocentralele ineficiente„, considera Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE).
Termocentralele sunt obligate sa se conformeze cerintelor de mediu impuse de Comisia Europeana. Insa, pana acum, nu au fost gasite resursele financiare necesare investitiilor de mediu.
Stergerea datoriilor, in analiza la Ministerul Finantelor
Pentru aceasta situatie, Ministerul Economiei a gasit o solutie: stergerea datoriilor istorice inregistrate de termocentrale si unitatile miniere. „Trebuie sa facem curatenie prin unele societati, nu vrem sa le bagam (n.red. in cele doua companii)cu datorii„, ne-a spus Tudor Serban, care a precizat ca, in acest moment, sunt purtate discutii pe aceasta tema cu Ministerul Finantelor.
Pentru stergerea datoriilor mai trebuie obtinuta o aprobare, cea a Comisiei Europene. Astfel, reorganizarea este si o metoda de a scapa societatile cu probleme de datorii, bani pe care statul nu-i va putea recupera niciodata.
Aceste societati au ajuns sa fie ineficiente din cauza managementului defectuos. „Intreprinderile sale sunt prelungiri ale ministerelor, managerii sunt numiti pe criterii dintre cele mai arbitrare, criteriul profit si eficienta practic nu exista. In situatii sociale grele, statul le obliga sa vanda sub costuri. In trecut le-a mai garantat credite in compensatie, dar managerii de stat au orientat banii de investitii defectuos, nu pentru retehnologizare. Acum aceste garantari nu mai sunt posibile, regulile europene sunt foarte severe si viitorul intreprinderilor de stat administrate ca si componente ale ministerelor nu poate fi decat sumbru„, a mai spus Constantinescu.
Potrivit acestuia, banii de investitii ai sectorului generare s-au dus aproape integral pe “reabilitari” oneroase si fara perspective, nu s-au introdus tehnologii noi si s-au mentinut artificial, pe scara larga, capacitati de productie ineficiente. Compania Nationala a Huilei (CNH) este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei. De asemenea, Termoelectrica are datorii catre bugetului statului de peste 500 de milioane de lei.
Presedintele IRE: Orice concentrare este generatoare de distorsiuni si de insecuritate pe piata
Varianta de reorganizare propusa de Ministerul Economiei creaza suspiciuni in ceea ce priveste concurenta loiala pe piata. Chiar si Videanu a recunoscut ca principalii jucatori privati de pe piata, E.ON, Enel, CEZ au o retinere de a nu se crea o concurenta neloiala in piata. Tudor Serban sustine ca nu se punea problema crearii unor distorsiuni pe piata. „Am dat asigurari ca va exista transparenta si o piata libera„, a precizat secretarul de stat in Ministerul Economiei.
Despre transparenta, analistii in domeniu cred altceva. Jean Constantinescu considera ca orice concentrare este generatoare de distorsiuni si de insecuritate pe piata. „Cel mai bun indice de concentrare se numeste Herfindahl-Hirschmann Index (HHI). Prin aceasta reorganizare, indicele HHI ar putea ajunge la valoarea de 3.000. O piata concentrata si ineficienta incepe de la valoarea 1.800. Pe aceasta piata, orice tranzactie ce depaseste 100 de puncte trebuie sa declanseze masuri antitrust. Pentru comparatie, in Anglia indicele HHI este 500, in Italia este 1.000, in Germania si Spania este 1.500„, a afirmat Constantinescu.
Potrivit acestuia, Comisia Europeana nu va fi de acord cu o astfel de concentrare care ar putea anihila concurenta. „Cele doua companii vor avea suficienta forta sa dicteze pretul, distorsionand copios preturile marginale. Nu vor fi interesate prea mult de investitii, nefiind supuse unei presiuni concurentiale reale”, a precizat presedintele IRE.
La randul ei, Societatea Academica din Romania (SAR) a realizat o analiza a efectelor restructurarii energetice si a ajuns la concluzia ca masura este antireformista, reduce transparenta in sector si creste riscurile de coruptie. „Ne vom intoarce la practicile paguboase ale anilor ’90, cand gaurile negre din sectoarele falimentare (minier, termocentrale) se acopereau cu finantari mai mult sau mai putin ascunse din alte parti„, considera SAR care mai crede ca pierderile vor fi suportate de Hidroelectrica si Romgaz, fapt pentru care Romania ar putea risca o amenda usturatoare de la Comisia Europeana pentru ajutoarele de stat.