Marile probleme ale presei in 2008: abuzurile politice si judiciare, tabloidizarea si criza economica

Abuzurile comise de autoritati in timpul summitului NATO de la Bucuresti, initiativele legislative cu impact negativ asupra libertatii de exprimare sau promovate fara consultare publica si pedepse disproportionate aplicate jurnalistilor se numara printre cele mai importante evenimente ale anului 2008, cu impact asupra libertatii de exprimare, potrivit raportului FreeEx „Libertatea Presei in Romania-2008”, publicat joi de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei.

UPDATE Reprezentantii ActiveWatch-AMP au declarat, joi, in conferinta de prezentare a studiului ca summitul NATO a fost unul dintre cele mai „sonore” si mai relevante evenimente din perspectiva libertatii de exprimare, in 2008. Abuzurile comise de autoritati atunci „au descoperit cat de fragila este pojghita democratiei in Romania”, potrivit presedintelui AMP, Mircea Toma, completat de Razvan Martin, coordonator al programului FreeEx: „in dosarul deschis atunci de victimele abuzurilor de la summitul NATO nu s-a intamplat nimic pana acum”.

Potrivit reprezentantilor AMP:

• Daca nu ne restrangem doar la presa, ci si la drepturi fundamentale, „2008 a fost un an mult mai grav decat 2007”, avand in vedere cazul summitului NATO,
• In privinta presei, faptul ca anul 2008 a fost an electoral a adus cu sine mai multe elemente de presiune din partea scenei politice. Una dintre principalele probleme a fost absenta reactiei autoritatilor la abuzurile comise impotriva jurnalistilor
• In prezent, situatia codurilor este extrem de alarmanta, la fel si fenomenul tabloidizarii, care ar trebui abordat in discutii cu patronii de presa
• Progrese „mici” inregistrate in 2008: s-au facut pasi importanti in discutiile privind auto-regelmentarea in presa (discutii ce vor continua inclusiv la sfarsitul acestei saptamani, in cadrul Conventiei Organizatiei de Media, cu ocazia Zilei Internationale a Libertatii Presei); tot mai multi ziaristi incep sa-si reclame in instanta drepturile; presedintele Basescu „s-a limitat” la a da in judecata jurnalisti, nu a mai confiscat telefoane
• Apelativul „tonomate de presa” folosit de presedintele Traian Basescu poate fi interpretat ca forma de presiune politica.
• Daca 2000-2004 a fost epoca „baronilor locali” in presa, acum „Republica Mazare este un fenomen in ascensiune”, iar Constanta „devine o Transnistrie in interiorul Romaniei” din punct de vedere politic, potrivit lui Mircea Toma

Raportul constata ca, in 2008, piata de media nu a suferit transformari spectaculoase in zona proprietarilor. Principalele evolutii semnalate sunt reducerea bugetelor de publicitate, inchiderea unor publicatii, reducerea de salarii sau concedierea de personal la inceputul anului 2009, scaderea audientelor TV si a tirajelor in presa scrisa, aceasta din urma fiind insotita, insa, de o „evolutie spectaculoasa pe zona tabloidelor (crestere de peste 70% fata de anul anterior”.

Raportul se bazeaza pe investigatii directe ale echipei FreeEx, informatii culese cu ajutorul retelei FreeEx, articole aparute in presa scrisa, in audiovizual, pe bloguri si publicatii online si pe rapoarte oficiale sau publicate de alte institutii.

Principalele evenimente care au avut impact asupra libertatii de exprimare in 2008, potrivit FreeEx:

• Autoritatile au comis abuzuri fara precedent pe durata summitului NATO.
• „Puterea politica a continuat traditia initiativelor legislative cu impact negativ asupra libertatii de exprimare si a dreptului la libera informare” (ex: cazul legii stirilor pozitive).
• Initiative legislative importante au fost promovate fara consultare publica, „in total dispret fata de legea transparentei decizionale” (proiectele noilor coduri).
• „Lipsa de vointa politica pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune si pentru asigurarea independentei celor trei institutii publice (SRTV, SRR, Agerpres). Interimatul, la limita legii, al lui Ioan Rosca la conducerea Agerpres”.
• Cazul Feri Predescu a creat „precedentul pentru pedepse disproportionate aplicate jurnalistilor).
• „Interzicerea de catre CNA a unor spoturi electorale sau comerciale pe baza unor judecati de valoare vag definite de lege”.
• Tentativa guvernului Tariceanu de a nu transparentiza procesul de trecere la digitalizare.
• „Scaderea audientelor TV si cresterea importantei sectorului online”.
• „Mentinerea practicii unor clienti de publicitate de a ameninta institutiile media cu retragerea publicitatii, ca urmare a unor nemultumiri legate de politica editoriala (cazul „Cupola”).
• „Degradarea accentuata a actului jurnalistic”, cazul profesoarei de franceza sau cel al fetitei violate dovedind „desconsiderarea normelor etice si profesionale elementare in favoarea caracterului senzational”.
• In cazul summitului NATO si in cel al expozitiilor organizate de ICR, unele institutii media importante „au fost partase la tentativele autoritatilor” de a manipula opinia publica, respectiv s-au transformat in avocati ai restrangerii libertatii de expresie artistica.
• „Suspiciunea ca unii dintre radiodifuzori au utilizat practici neetice si ilegale in campania electorala prin perceperea de taxe pentru aparitia unor candidati in emisiuni de dezbateri gazduite de jurnalisti cunoscuti”.

Raportul noteaza, totodata, probleme precum:

• „Un numar destul de mare” de cazuri in care jurnalisti au fost tinta unor amenintari sau agresiuni.
• Jurnalisti tarati in instanta de personalitati politice (presedintele tarii, primari, parlamentari, reprezentanti ai unor companii de stat).
• Eforturi legislative ce dovedesc „obsesia unor politicieni de a transforma media intr-o unealta obedienta”.
• Institutiile publice de media sunt in continuare considerate de partidele politice drept instrumente aflate in slujba lor.
• „In campaniile electorale, numerosi politicieni locali au folosit in scopuri politice media pe care o controleaza, prin intermediari sau direct”.
• „CNA a comis veritabile acte de cenzura prin invocarea unor judecati de valoare legate de diferite spoturi politice, artistice sau comerciale pe care le-a interzis”, dar „a dat dovada de deschidere si transparenta in activitatea sa”.
• Drepturile salariale ale jurnalistilor continua sa fie dispretuite de multi angajatori.

Vezi in raportul atasat recomandarile ActiveWatch-AMP pentru presa si autoritati