Mărturiile unui jurnalist român: ”Am stat două zile la Mykolaiv. Bătăliile sunt brutale și epuizante”
Jurnalistul Alexandru Buzică a ajuns la Mykolaiv, în Ucraina și povestește coșmarul de acolo. „Bătăliile sunt brutale, epuizante, sunt multe victime. Poate că aceasta este cea mai teribilă bătălie din Ucraina dintre cele care s-au desfășurat până acum” poveșteste trimisul special Radio România Actualități în zona de război.
Ziaristul român a stat două zile în oraș, dar mărturisește că a fost copleșit de situația oamenilor din acest loc. ”Acum, mai locuiesc în oraș militari sau oameni nevoiași care nu au avut unde să plece atunci când au început luptele.
După bombardamentele recente, oamenii nu mai au gaze și nici apă. Situația se deteriorează pe zi ce trece. Este, cu adevărat, un război dur, în fiecare zi cad victime colaterale, sunt oameni nevinovați!” – relatează Alexandru Buzică, într-o intervenție la RRA.
Foto: Alexandru Buzică
”Am făcut mai multe interviuri cu câțiva comandanți, soldați de rând, medici, primari și locuitori obișnuiți ai regiunii, toți mi-au spus că este vorba despre o campanie foarte dificilă și costisitoare. Pe străzile orașului Mykolaiv sunt aduse tancuri lovite, pentru ca acestea să fie, apoi, reparate si relocate.
Am ajuns la Korabelnyi, care se afla la aproximativ 30 de km de Herson. Dimineața, rușii au bombardat acest mic cartier cu rachete S-300. Toate blocurile din zonă au avut de suferit. Cei mai mulți dintre locuitorii de aici sunt bătrâni.
În Ucraina este si o criza a sticlei. În timpul nopții, temperaturile scad până la 6-7 grade, iar oamenii nu își pot încălzi locuințele, din cauza lipsei gazului. Situația umanitară este una grava.
Atacurile sunt lansate din direcția Shevchenkove, acolo unde este de altfel si linia frontului din sud. Daca Harcovul a fost eliberat în mare parte, în sud situația este diferită: militarii lui Putin sunt bine pregătiți, brutali, iar bătăliile se poartă non-stop.
Situația este epuizanta pentru forțele armate ucrainene. La fiecare 5-10 minute se aud schimburi de focuri intre cele doua tabere. In cartierul Korabelny, am vorbit cu Maria si Yuri, la scurt timp după ce blocul in care locuiau a fost distrus.
”Rușii au atacat dimineața, pe la ora patru. Noi dormeam atunci. Am auzit patru rachete care au căzut in zonă, se pot vedea craterele care s-au format.
Acolo era candva un magazin, acum nu a mai rămas nimic. Noi am avut noroc. Blocul nostru a fost distrus doar de suflul exploziilor! Am reușit sa ne luăm câte ceva, ce am putut lua din casa. Nu știm cine ne va despăgubi… cred ca ca noi vom plăti totul! Bine ca a fost noroc pur! Vom reconstrui totul cum se va sfârși războiul – sperăm cât mai curând”, povestesc oamenii.
Foto: Alexandru Buzică
În centrul orașului Mykolayv, mașinile nu mai circulă, soldații sunt peste tot, iar cei care au rămas în oraș ies pentru a cumpăra alimente de la magazine deschise câteva ore pe zi.
Mulți dintre ei merg la centrele de ajutor pentru a primi apă potabilă și o portie de mâncare. O singură cantină mai funcționează în centru. Este baricadată cu protectii de metal pentru ca suflul exploziilor sa nu îi spargă geamurile în caz de atac.
Acolo l-am intalnit pe Stanislav. Este ospătar și are 17 ani. M-a servit cu o prajitură de casa și mi-a spus, pe scurt, povestea lui: ”După ce a început războiul, am început să lucrez la restaurant.
S-au schimbat foarte multe. Situația a devenit gravă, foarte puțină lume a rămas în oraș. Nopțile nu deloc sunt linistite.
Ceilalți membri ai familiei mele și-au pierdut locurile de muncă, iar eu am fost nevoit să mă angajez. Doar eu muncesc acum ca să îi întrețin pe ei, pe timp de razboi.
Așa încercăm să supravietuim. Ne-am obișnuit cu alertele si chiar cu bombardamentele. Nu credeam ca o sa inceapa războiul pe 24 februarie. Tocmai mi-am terminat studiile la liceu și trebuiau sa urmez o specialitate. Din păcate, acum servesc soldații, la mese”, povestește adolescentul.
Foto: Alexandru Buzică