Mascarici national in rol de arbitru electoral?

Mai intai Adrian Nastase, in interviul acordat ziarului Ziua, raspunzand „in oglinda” cu Traian Basescu, afirma ca orice formula de coalitie la guvernare este preferabila „raului pe care il reprezinta Traian Basescu”. Aceasta exprimare destul de incifrata sugereaza ca astazi Nastase nu mai exclude ceea ce refuza in termeni categorici, in urma cu cateva luni. Si anume o alianta cu PRM.

Aceasta idee capata consistenta si sustinere printr-o afirmatie socanta lansata la sfarsitul saptamanii trecute de unul dintre fruntasii PSD, Miron Mitrea, desemnat sef al campaniei electorale in cadrul noului comitet coordonator. El a spus ca PSD nu poate exclude ipoteza unei viitoare coalitii cu PRM atat timp cat acest partid este creditat prin sondaje cu 20 la suta.

In paranteza fie spus, este un mister procentul de 20 la suta lansat de Miron Mitrea. In realitate, PRM oscileaza in toate sondajele intre 8,5 si 12 la suta. Este adevarat, campania electorala mai poate oferi surprize. Iar redistribuirea unor voturi – in conditiile in care electoratul crediteaza cu 13 la suta partide care nu pot depasi pragul electoral – mai poate adauga ceva procente PRM-ului.

Cele doua afirmatii, prima implicita, iar a doua explicita, readuc in discutie tema rolului de arbitru electoral pe care l-ar putea juca PRM in runda a doua a prezidentialelor si mai ales dupa, atunci cand vor incepe negocierile pentru formarea viitorului guvern.

Aceasta ipoteza nu trebuie sub nici o forma exclusa. Voi prezenta, pentru a fi mai convingator, cateva calcule de laborator. In mod straniu, Gheorghe Enacu, ministru delegat pentru Administratia Publica, a avansat vineri, la videoconferinta cu prefectii, cifra de 18 milioane de cetateni cu drept de vot. Straniu, intrucat de la recensamantul din 2002, cand existau cu 500.

000 mai putini votanti, cei care au atins majoratul nu pot fi mai multi decat cei care au decedat sau au plecat, sub o forma sau alta, din Romania. Cu tot optimismul de care am dat dovada, este exclus ca in Romania sa existe in acest moment 18 milioane de cetateni cu drept de vot. Cu cei plecati cu tot, cifra nu ar putea depasi sub nici o forma 17,5 milioane.

Desi mai probabil este sa vorbim despre 17 milioane. Toate cercetarile arata ca prezenta la vot nu va putea depasi nici ea un procent de 65 la suta. 65 la suta din 17,5 milioane inseamna ca se vor pronunta – si sa estimam ca nici un vot nu va fi invalidat – doar 11, 375 milioane de cetateni.

Data fiind distributia intentiilor de vot luam in calcul un procent rezonabil pe care il poate obtine una dintre cele doua coalitii, 38 la suta. Ceea ce inseamna ca pentru PSD sau pentru DA se vor pronunta in final 4,3 – 4,5 milioane de cetateni. Slaba sustinere pentru un viitor guvern.

Un asemenea executiv, cu o asemenea „majoritate” reala – chiar daca proportiile in Parlament ar putea fi diferite – nu ar putea face fata cu succes unor presiuni sociale generate de continuarea reformei in parametrii stabiliti de Uniunea Europeana. Dar guvernul insusi nu ar putea fi constituit decat ca un executiv minoritar in termeni strict constitutionali.

De aceea, castigatorul va trebui sa-si identifice parteneri.

Nu doua partide se confrunta pe 28 noiembrie, ci doua coalitii. Una reala si alta imaginara. Pentru ca Alianta DA este compusa din doua partide care, fiecare in parte, poate depasi pragul electoral, in timp ce dincolo doar PSD se afla in aceasta situatie.

Mai exista doua partide mici, PRM si UDMR, singurele formatiuni care pot fi curtate in varianta unei coalitii de guvernare care se doreste cu sustinere majoritara in Parlament. UDMR, plasata fix la jumatatea drumului, va intra in combinatie cu oricare castigator, daca va fi invitata. Nu se stie insa ce se va intampla cu PRM.

Avansurile discrete si explicite, lansate de liderii PSD, sugereaza intentia acestora de a se alia, la nevoie, cu PRM. Dar daca asistam doar la o manevra de invaluire? Dar daca proiectia acestora asupra unei viitoare coalitii este de alta natura? Si daca va castiga DA? Nici intr-o varianta, nici in cealalta, UDMR nu va sta langa PRM. Si viceversa este la fel de valabila.

Ceea ce ne conduce la ipoteza ca cele cinci partide care pot trece stacheta de cinci la suta – sase cu PUR, tractat de PSD – au in vedere si alte combinatii. Care nu pot fi altfel construite decat prin dizolvarea Aliantei DA. Un asemenea proiect nu este posibil decat in ipoteza in care DA ar pierde alegerile.

Oricat de fantezista ar fi presupunerea de mai sus, ea este mai plauzibila si in orice caz mai sanatoasa decat scenariul unei aliante cu PRM. Renuntand la orice tentativa de cosmetizare interna si externa, C.V. Tudor si-a reluat rolul de mascarici national, lansand imbecilitati dupa imbecilitati de natura sa izoleze si mai mult decat in trecut acest partid anti-sistem.

Cine bate palma cu Vadim isi frige degetele pe loc. Maine ma voi opri asupra evolutiilor periculoase ale acestui partid.