Măsurile de reducere a consumului de produse din plastic de unică folosință intră în vigoare în 3 iulie. Cine va resimți impactul?
Au trecut deja aproape 2 ani de când Parlamentul European a adoptat Directiva (UE) 2019/904 („Directiva de plastic”) privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, iar termenul limită pentru implementarea măsurilor prevăzute de aceasta se apropie vertiginos.
Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă a producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.
În pofida faptului că mai sunt doar 4 luni până când statele membre trebuie să adopte legislația privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricționarea comercializării produselor din plastic, statul român nu a inițiat încă un plan coerent în acest sens, nefiind publicat nici măcar un proiect de implementare a măsurilor expuse în această Directivă.
Așa cum ne-am obișnuit cel mai probabil un cadrul legislativ în acest domeniu va vedea lumina tiparului cu câteva săptămâni sau poate doar cu câteva zile înainte de termenul limită. Deși agenții economici au început deja să-și adapteze strategia de afaceri în funcție de prevederile Directivei de plastic, cu siguranță noi vor trebui avute în vedere măsuri la momentul implementării legislației naționale.
Ce companii resimt impactul măsurilor adoptate de Directivă?
Având în vedere categoriile de produse pentru care Directiva introduce obligații, noile prevederi legale vor avea un impact semnificativ asupra multor industrii. Poate cea mai afectată industrie va fi cea a producătorilor de de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut, care vor fi obligați fie să excludă anumite produse din portofoliu, fie să marcheze ambalajele acestora.
De asemenea, operatorii din industria tutunului vor fi obligați să marcheze corespunzător produsele din tutun ce conțin plastic, respectiv să suporte costul colectării și raportării datelor.
În același timp, comercianții care introduc pe piața națională produse din plastic de unică folosință trebuie să se asigure că acestea se conformează cu dispozițiile Directivei. În acest sens un impact semnificativ va fi resimțit la nivelul lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food care vor fi nevoiți sa înlocuiască paiele pentru băuturi, pungile de plastic ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.
Cert este faptul că toți operatorii care comercializează ori produc bunuri din plastic de unică folosință vor resimți efectul costurilor suplimentare ce le vor fi impuse.
Mai mult decât atât, în vederea consolidării strategiei de a reduce consumul de plastic, Consiliul European a decis recent introducerea unei taxe, la nivelul UE, pentru deșeurile de ambalaje de plastic nereciclate. Această taxă ar urma să fie introdusă începând cu 1 ianuarie 2021, având o valoare de 0.8 euro/kg de plastic nereciclat.
Cu toate că, până la acest moment, nu a fost adoptat un mecanism pentru implementarea concretă a acestei taxe la nivelul tuturor părților implicate, este de așteptat ca instituțiile europene să legifereze această măsură în scurt timp. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi transpusă această contribuție la nivelul României și în ce modalitate vor reuși autoritățile naționale să armonizeze noua taxă și contribuția deja existentă de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor de valorificare/ şi cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate/reciclate. Este interesant de urmărit și modul în care va fi transpusă taxa în legislație altor state, precum și care va fi impactul asupra operatorilor economici.
Ce se va întâmpla din 3 iulie 2021?
Odată cu adoptarea Directivei de plastic, Uniunea Europeană a decis adoptarea de măsuri pentru:
(i) interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile si farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, bețe care se atașează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast- food/băuturi din polistiren expandat.
(ii) reducerea consumului – statele au obligația să adopte măsuri pentru a diminua consumul anumitor tipuri de bunuri din plastic de unică folosință, pentru care nu există nicio alternativă, cum ar fi căni de băut, inclusiv huse și capace, și recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat. Directiva impune o reducere cantitativă ambițioasă și susținută a consumului acestor produse până în 2026 (comparativ cu valoarea de referință din 2022
(iii) Adoptarea unor cerințe specifice legate de produs – statele au obligația asigurării cadrului legal pentru ca dopurile și capacele din plastic ale recipientelor pentru băuturi cu o capacitate de maxim 3 l să rămână atașate de recipiente pe durata de utilizare a acestora (termen de transpunere: 3 iulie 2024). De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că sticlele pentru băuturi (PET-urile) vor conține plastic reciclat în proporție de cel puțin 25%, începând cu 2025, respectiv cel puțin 30%, începând cu 2030.
Citește mai mult pe blogul PwC România
Articol semnat de Ana Maria Iordache, Partener, D&B David și Baias și Carmen Dan, Manager, PwC România
Articol susținut de PwC România