#Medici buni Conf. Dr. Gilda Popescu, MedLife: „O tumoră pulmonară are nevoie de câțiva ani pentru a ajunge la dimensiunea de 1 centimetru. Atunci poate fi evidențiată pe radiografia toracică, după care creșterea este exponențială“

Dacă este depistat din timp, înainte de apariția simptomelor specifice, cancerul pulmonar, una dintre cele mai frecvente forme de neoplazie atât la bărbați, cât și la femei, poate fi tratat, iar șansele de succes ale tratamentului sunt mai mari, este de părere conf. dr. Gilda Georgeta Popescu, medic primar pneumolog și doctor în științe medicale, de la Hyperclinica MedLife Unirii.

Pe locul al doilea, în topul celor mai frecvente forme de cancer la bărbați și pe locul al patrulea la femei, cancerul pulmonar are simptomatologie comună sau poate fi total asimptomatic în stadiile incipiente. În multe cazuri, tumorile pulmonare sunt depistate în cadrul unor investigații pentru alte probleme de sănătate, absolut întâmplător. „L-am prins din pripă. M-am dus la medic pentru altceva, am făcut un CT și mi-au găsit o tumoră la plămâni“, îi povestește doamna F., pensionară, unei alte doamne, în așteptarea investigațiilor postoperatorii pentru cancerul pulmonar.

„Mergeam periodic să-mi fac o mamografie, dar după ce a venit pandemia, nu am mai putut să fac, apoi am amânat pentru că mi s-a născut nepoțelul. Dar anul ăsta, deși nu am avut niciun simptom, m-am mobilizat să merg să fac mamografia. Și am găsit mai întâi la sân o tumoră, apoi la un CT am depistat și la plămân. Iar eu nu am avut niciun simptom, nici măcar o răceală n-am mai avut de câțiva ani“, a povestit, la rândul ei, doamna E.

Cel puțin un diagnostic de cancer pulmonar pe săptămână

„Sunt mulți cei care vin fără niciun simptom și descoperă că au cancer absolut întâmplător. În fazele de debut, cancerul pulmonar are simptomatologie frustă sau chiar absentă. De obicei, pacienții fac controale pentru cu totul și cu totul altceva, de exemplu, un control pentru o tulburare respiratorie (discrete dificultăți de respirație sau tuse) pentru care au fost la ORL, iar de acolo li s-a recomandat și un control pneumologic. Întotdeauna, când avem această suspiciune, într-o evaluare pulmonară completă, folosim examenul clinic, examenul radiologic și evaluarea funcțională respiratorie. În cadrul examenului radiologic, putem descoperi opacități sugestive pentru cancerul bronho-pulmonar“, subliniază conf. dr. Gilda Georgeta Popescu, medic primar pneumolog și doctor în științe medicale.

Medicul spune că, din nefericire, în ultimul timp pune cel puțin un diagnostic de cancer bronho-pulmonar pe lună. Totuși, depistate în stadiile incipiente, cancerele de plămâni pot fi tratate, crescând șansele de supraviețuire ale pacienților. Important este ca în special persoanele cu risc înalt să meargă la pneumolog periodic și să realizeze investigațiile recomandate de acesta.

Testele de screening depistează precoce tumorile pulmonare

Actualii sau foștii fumători, dar și persoanele care au avut în familie cazuri de cancer pulmonar ar fi bine să efectueze teste de screening pentru cancerul bronho-pulmonar, spune conf. dr. Gilda Popescu. „Radiografia toracică este extrem de importantă ca formă de screening“, precizează medicul. Efectuând această investigație, pot fi depistate și tumori de mici dimensiuni. „Studiile au arătat că o tumoră pulmonară, ca să ajungă la dimensiunea de 1 centimetru, are nevoie de câțiva ani pentru a fi evidențiată pe radiografia toracică, după care creșterea este exponențială. Dar după ce identificăm această formațiune, creșterea este exponențială și, în 6 luni, o găsești la 6 centimetri sau mai mult. Depinde de tipul de celule pe care-l are în structură procesul tumoral. La 1 centimetru formațiunea este vizibilă radiologic atât de către medicul radiolog, cât și de cel pneumolog“, detaliază conf. dr. Gilda Popescu.

Odată ridicată suspiciunea în urma radiografiei, prima investigație indicată este tomografia computerizată (CT), care le poate evidenția de la dimensiuni de 3-4 milimetri. Ulterior, examenul bronhoscopic sau biopsia stabilește natura benignă sau malignă a tumorii, iar dacă este malignă, este esențial să se identifice și tipul histologic de cancer, pentru inițierea tratamentului eficient.

O altă investigație recomandată de autoritățile medicale americane pentru screeningul cancerului este scanarea CT cu doză mică de raze X. Însă acest test este indicat adulților cu vârste între 50 și 80 de ani, care au obișnuit să fumeze un pachet de țigări pe zi timp de un an și care încă fumează sau au renunțat la fumat în ultimii 15 ani.

Cancerul de plămâni este mai rar întâlnit la tineri

Cancerul bronho-pulmonar este în general apanajul vârstelor de peste 50 de ani , fiind rare cazurile în care se identifică o tumoră pulmonară primară la tineri, spune medicul pneumolog.

Conf. dr. Gilda Popescu își amintește un caz special. „Am avut un pacient tânăr care, în 2017, s-a operat pentru o tumoră genitală, iar ulterior își făcea controalele anual. Când a venit la controlul de pneumologie, pe computerul tomograf s-a evidențiat un mic nodul care părea să fie staționar de doi ani. La un moment dat, am observat că formațiunea a crescut cu vreo 4 milimetri și s-a indicat biopsie care suspiciona un proces granulomatos cronic. Am continuat investigațiile cu examene bacteriologice din spută, inclusiv pentru bacilul Koch, și s-a confirmat etiologia bacilară, formațiunea fiind un tuberculom, din fericire. Spun din fericire pentru că aceasta este o boală care se vindecă. Tratamentul este mai de durată, de 6-9 luni, dar în final se vindecă“, povestește medicul pneumolog.

Așadar, ceea ce inițial părea o metastază pulmonară a unui cancer genital în cazul unui tânăr s-a dovedit a fi o manifestare a infecției cu bacilul Koch, tuberculomul fiind un nodul tuberculos, bine delimitat, care conține bacilul Koch, bacilul tuberculozei. „Cu tratament, tânărul s-a vindecat fără niciun fel de problemă“, spune dr. Popescu.

Cum a contribuit medicul la schimbarea în bine a statisticilor despre tuberculoză, în România

Două mari probleme de sănătate publică ale României sunt tratate de medicii pneumologi. Una dintre ele este cancerul pulmonar, despre care am detaliat mai sus, iar a doua este, de foarte mulți ani, tuberculoza. De altfel, tuberculoza, deși considerată multă vreme „cenușăreasa medicinei“, este o pasiune pentru conf. dr. Gilda Popescu, care este și coordonatorul național al Programului de Control al Tuberculozei.

A fost implicată în acțiunile Organizației Mondiale a Sănătății pentru combaterea tuberculozei, participând activ la elaborarea planurilor și strategiilor naționale și internaționale, astfel că, în decursul carierei a putut asista în Romania la scăderea incidenței TB de la 142,2 la suta de mii de locuitori, la 48 la suta de mii în prezent. Cu atât de multă pasiune vorbește de TB și face eforturi pentru eliminarea tuberculozei din spațiul României, încât colegi pneumologi îi spun: „Tu ai făcut ca și tuberculoza să fie o disciplină foarte frumoasă“.

De ce este atât de pasionată de o specialitate pe care mulți o văd ca o disciplină marginală? „În tuberculoză avem în prezent diagnostic molecular, avem investigații de cea mai mare acuratețe imagistică, avem monitorizări, avem prevenție, vaccinuri, toate cu scopul de a reduce incidența și de a aduce și România printre țările din Uniunea Europeană cu incidență sub 20 la suta de mii de locuitori“, explică medicul pneumolog.

În plus, România este specială atât în ceea ce privește incidența, cât și predispoziția la tuberculoză, precizează coordonatoarea Programului de Control al Tuberculozei.

În prezent, incidența de 48 de cazuri la suta de mii de locuitori ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care vecinii noștri, bulgarii, au o incidență de 16 la suta de mii de locuitori, iar ungurii – 10 la suta de mii. În toate cabinetele de pneumoftiziologie se descoperă măcar un caz de tuberculoză pe zi, spune medicul.

„Ne face speciali faptul că tuberculoza nu este provocată numai de sursele active pe care le avem. Mai există ceea ce se numește «rezervor secundar». 25% dintre noi sunt deja infectați cu Mycobacterium tuberculosis. În condiții de imunodepresie, sau în condiția expunerii la un caz activ de tuberculoză, riscul redeșteptării acestor bacili apare și dezvoltăm bolă activă de tuberculoză. Din păcate, acest rezervor secundar este suficient de mare, încât să fie cauză în dezvoltarea formelor evolutive de tuberculoză ( tuberculoză activă)“, precizează conf. dr. Popescu.

Amintindu-și de începuturile carierei sale, doamna doctor ne spune că, atunci când a absolvit Facultatea de Medicină, în anul 1983, s-au scos la specializare doar câteva posturi deficitare: de laborator, de radiologie, de epidemiologie și de ftiziologie. „Dintre toate, mi s-a părut că-mi fac meseria punând stetoscopul, stând de vorbă cu pacientul, așa că am ales ftiziologia, echivalentul pneumologiei de astăzi. Așa am ajuns pneumolog la «Marius Nasta» și, din fericire, a fost o alegere – zic acum – foarte bună, pentru că eu chiar sunt îndrăgostită de pneumologie și în special de tuberculoză“, încheie conf. dr. Gilda Popescu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife