Medicina longevității: 6 analize pe care să le faci ca să înțelegi cum funcționează corpul tău și cum să înaintezi în vârstă sănătos și cu energie

Trăim într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre cum am putea încetini procesul de îmbătrânire. În podcasturi, pe rețelele sociale și în discuțiile despre sănătate circulă numeroase recomandări despre suplimente, diete, post intermitent, somn sau sport, prezentate adesea ca soluții care ar funcționa pentru oricine. Medicina longevității pornește însă de la o idee diferită: nu există o rețetă universală pentru a îmbătrâni sănătos. În locul recomandărilor generale, aceasta propune o abordare adaptată fiecărei persoane, bazată pe starea de sănătate, analizele și istoricul medical al fiecăruia, cu scopul de a preveni apariția bolilor și de a menține o stare bună de sănătate cât mai mult timp. Dr. Mircea Munteanu, medic specialist hematolog, nutriționist și dietetician în Centrul de Longevitate Băneasa, din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică în ce constă un protocol personalizat de longevitate, ce investigații presupune și de ce prevenția, monitorizarea și o abordare adaptată fiecărei persoane sunt esențiale pentru sănătatea noastră pe termen lung.

Mult timp, longevitatea a fost asociată cu ideea de a trăi cât mai mult. Astăzi, discuția merge dincolo de numărul anilor și se concentrează tot mai mult pe calitatea acestora: nu doar cât trăim, ci și cât timp rămânem sănătoși, activi și ne putem bucura de viața pe care o avem. Această schimbare de perspectivă se vede și în modul în care este evaluată sănătatea populației. Organizația Mondială a Sănătății folosește indicatorul healthy life expectancy (HALE) – speranța de viață sănătoasă, care nu urmărește doar câți ani trăiește o persoană, ci și câți dintre aceștia sunt ani trăiți în stare bună de sănătate, fără limitări importante cauzate de boli.

„Astăzi schimbăm paradigma de la lifespan la healthspan, adică nu ne interesează doar să adăugăm ani vieții, ci să facem ca acei ani să fie trăiți cât mai bine. Nu urmăresc doar extinderea duratei de viață biologice, ci optimizarea perioadei în care omul rămâne activ, autonom și sănătos. Acesta este, într-un cuvânt, conceptul de healthspan“, explică dr. Mircea Munteanu (foto).

Conceptul de healthspan stă la baza medicinei longevității, o abordare care urmărește prelungirea perioadei de viață petrecute în stare bună de sănătate. Din această perspectivă, îmbătrânirea nu mai este privită ca un proces pe care doar îl acceptăm, ci ca unul asupra căruia putem interveni prin alegerile pe care le facem de-a lungul vieții. Astfel, accentul nu mai cade doar pe tratarea bolilor atunci când apar, ci pe prevenție, monitorizare și intervenții adaptate fiecărei persoane.

Cum arată, în practică, un protocol personalizat de longevitate?

În practică, un protocol de longevitate începe cu o evaluare amplă a stării de sănătate și a stilului de viață, nu cu o listă standard de analize. „Protocolul de longevitate este o abordare proactivă, preventivă și personalizată“, explică medicul.

Primul pas este o discuție amplă cu medicul de longevitate, în care sunt analizate istoricul medical personal și familial, stilul de viață, alimentația, somnul, nivelul de activitate fizică și alți factori care pot influența sănătatea pe termen lung. Toate aceste informații ajută la conturarea unei imagini cât mai complete asupra stării de sănătate și la identificarea aspectelor care merită investigate mai atent.

Abia după această etapă sunt recomandate analizele și investigațiile necesare. Ele nu sunt aceleași pentru toată lumea și nici nu sunt făcute doar pentru a depista boli deja existente. Rolul lor este și de a identifica din timp modificări care pot indica un risc crescut de îmbolnăvire, înainte ca acestea să se manifeste prin simptome. 

Pe baza rezultatelor, medicul construiește un protocol adaptat fiecărei persoane, care poate include recomandări privind alimentația, activitatea fizică, somnul, gestionarea stresului, suplimentele – atunci când sunt cu adevărat necesare – și monitorizarea periodică a stării de sănătate.

„Protocoalele noastre de la Regina Maria au ca obiectiv principal reducerea inflamației cronice, în special a celei de grad scăzut. Totodată, ne concentrăm pe optimizarea funcției celulare, pentru a încetini declinul natural al organismului și a susține o îmbătrânire cât mai sănătoasă“, explică dr. Munteanu.

Cele 6 investigații pe care medicul le folosește pentru a evalua sănătatea pe termen lung

1. Inima ta, sub lupă → Sănătatea cardiovasculară, dincolo de colesterol  

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, însă modificările care duc la apariția lor încep, de multe ori, cu ani sau chiar decenii înainte de apariția primelor simptome. Din acest motiv, într-un protocol de longevitate, evaluarea sănătății inimii și a vaselor de sânge este unul dintre primii pași.

Pe lângă profilul lipidic obișnuit – care include colesterolul total, colesterolul „bun“ (HDL) și colesterolul „rău“ (LDL) –, medicul recomandă și doi biomarkeri: Apolipoproteina B (ApoB) și Lipoproteina (a). Deși colesterolul LDL este folosit frecvent pentru evaluarea riscului cardiovascular, acesta nu spune întotdeauna întreaga poveste.

„Diferența mare dintre LDL și ApoB este că ApoB măsoară mult mai exact numărul total de particule aterogene“, explică dr. Mircea Munteanu. Acestea sunt particulele care transportă colesterolul și care, atunci când sunt prezente în număr mare, au o probabilitate mai mare să se depună pe pereții arterelor. În timp, aceste depuneri pot duce la formarea plăcilor de aterom – depuneri de grăsimi și colesterol care îngustează treptat vasele de sânge – și la creșterea riscului de boli cardiovasculare.

Alături de ApoB, medicul recomandă și determinarea Lipoproteinei (a), un biomarker al cărui nivel este influențat în mare măsură de moștenirea genetică. Chiar și atunci când valorile colesterolului LDL sunt normale, un nivel crescut al Lipoproteinei (a) poate indica un risc cardiovascular mai mare. Cunoașterea acestui risc îi oferă medicului o imagine mai completă asupra profilului cardiovascular al pacientului și îl ajută să stabilească, împreună cu celelalte analize și cu istoricul medical, cea mai potrivită strategie de prevenție și monitorizare.

„După literatura de specialitate, ApoB este unul dintre cei mai preciși indicatori ai riscului cardiovascular, mai ales în stadiile precoce, și oferă informații importante despre sănătatea endoteliului, țesutul care căptușește interiorul vaselor de sânge și care este printre primele afectate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare“, explică dr. Mircea Munteanu.

2. Inflamația tăcută → dușmanul invizibil al longevității

Un alt biomarker important urmărit în cadrul protocolului de longevitate este proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), utilizată pentru evaluarea inflamației cronice de grad scăzut. Spre deosebire de inflamația acută, care apare în timpul unei infecții și produce simptome evidente, inflamația cronică evoluează lent și poate rămâne ani de zile fără manifestări.

„Proteina C reactivă ultrasensibilă este probabil biomarkerul cel mai important și cel mai utilizat pentru monitorizarea inflamației cronice de grad scăzut“, explică dr. Mircea Munteanu.

Inflamația cronică de grad scăzut acționează lent și discret. Nu provoacă simptome evidente, însă, în timp, poate afecta diferite organe și sisteme ale organismului. Dr. Mircea Munteanu compară acest proces cu „picătura chinezească“: efectele nu se simt de la început, dar se acumulează în timp, iar după ani de zile pot contribui la apariția unor boli cronice precum boli cardiovasculare, diabet sau sindrom metabolic.

3. Cum gestionează corpul zahărul → Metabolismul, radiografia energiei tale

Protocolul include și analize care arată modul în care organismul gestionează glucoza. Una dintre cele mai importante este hemoglobina glicată (HbA1c), care oferă o imagine de ansamblu asupra valorilor glicemiei din ultimele aproximativ trei luni. Spre deosebire de glicemia măsurată într-o singură zi, această analiză arată dacă nivelul zahărului din sânge a fost constant ridicat în timp. Împreună cu dozarea insulinei, ea poate semnala din timp rezistența la insulină și un risc crescut de diabet.

„Cu cât există mai mult zahăr în sânge, cu atât o cantitate mai mare de glucoză se fixează pe hemoglobină, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Cum globulele roșii au o durată de viață de aproximativ 120 de zile, analiza oferă o imagine asupra modului în care a fost controlată glicemia în această perioadă“, subliniază specialistul.

Alături de hemoglobina glicată, medicul recomandă și dozarea insulinei. „Când glicemia rămâne ridicată o perioadă îndelungată, organismul este nevoit să producă din ce în ce mai multă insulină. În timp, apare rezistența la insulină“, explică dr. Munteanu. 

Analizate împreună, cele două investigații îi permit medicului să identifice modificări din timp, înainte ca acestea să ducă la apariția diabetului.

4. Hormonii, dirijorii organismului → Echilibrul hormonal, motorul din spate

În funcție de fiecare pacient, medicul poate recomanda și analize hormonale. Acestea pot include evaluarea funcției tiroidei, a hormonilor sexuali – precum estrogenul, progesteronul sau testosteronul – și a cortizolului, hormonul produs de glandele suprarenale care ajută organismul să răspundă la stres. Împreună, aceste analize oferă informații despre metabolism, nivelul de energie, somn și alte funcții importante ale organismului.

„Hormonii controlează aproape toate funcțiile importante ale organismului. De exemplu, la bărbați, un nivel scăzut de testosteron poate favoriza apariția rezistenței la insulină, reduce masa musculară și încetinește metabolismul. La femei, scăderea estrogenului poate duce la dezechilibre care afectează sănătatea oaselor și metabolismul“, explică dr. Munteanu. 

Potrivit medicului, aceste analize nu sunt importante doar odată cu înaintarea în vârstă. Dezechilibrele hormonale pot apărea și mai devreme, fiind influențate inclusiv de stres sau de stilul de viață.

5. Vitaminele care lipsesc fără să știi → Micronutrienții, detaliile care contează  

Ultima categorie de analize urmărește identificarea eventualelor carențe de vitamine și minerale care pot afecta funcționarea normală a organismului, chiar înainte de apariția simptomelor. 

„Mă interesează vitamina D3, profilul de fier, vitamina B12, acidul folic și statusul omega-3 versus omega-6. Dacă recomand un supliment cu omega-3, vreau să văd dacă funcționează cu adevărat și dacă organismul răspunde la el“, adaugă medicul de longevitate.

Deficitul acestor nutrienți poate influența nivelul de energie, funcționarea sistemului imunitar, sănătatea oaselor, producerea globulelor roșii sau funcționarea sistemului nervos. De aceea, scopul analizelor este identificarea unor carențe reale, care pot fi corectate atunci când este necesar.

Medicul spune că scopul acestor analize este să arate dacă există într-adevăr o carență și ce anume trebuie corectat. În funcție de rezultate, tratamentul sau suplimentele sunt alese țintit, iar analizele sunt repetate ulterior pentru a vedea dacă valorile s-au îmbunătățit și dacă este nevoie de ajustarea recomandărilor.

6. Vârsta de pe buletin vs. vârsta reală → Cât de „bătrân” este, de fapt, organismul tău

În funcție de obiectivele fiecărei persoane, evaluarea poate merge și mai departe, prin investigații care încearcă să ofere o imagine mai complexă asupra procesului de îmbătrânire. Una dintre acestea este estimarea vârstei biologice – un indicator care nu se referă la vârsta din buletin, ci la modul în care funcționează organismul în acel moment.

Vârsta biologică este calculată pe baza mai multor markeri biologici și poate oferi informații despre ritmul în care îmbătrânește organismul comparativ cu vârsta cronologică. Astfel, două persoane de aceeași vârstă pot avea o vârstă biologică diferită, în funcție de factori precum stilul de viață, inflamația, metabolismul sau starea generală de sănătate.

„Am o anumită vârstă cronologică și o anumită vârstă biologică, iar diferența dintre ele ne poate spune multe despre modul în care funcționează organismul. Mă interesează să înțeleg unde ne aflăm și cât de riguros putem interveni asupra procesului de îmbătrânire la nivel celular“, explică dr. Mircea Munteanu.

În anumite situații, evaluarea poate include și teste epigenetice, care analizează modul în care factorii de mediu și stilul de viață au influențat activitatea genelor. Aceste teste oferă informații despre felul în care organismul răspunde la mediul în care trăim.

De la rezultate la recomandări concrete 

Investigațiile sunt punctul de plecare pentru a înțelege mai bine cum funcționează organismul fiecărei persoane și ce poate fi îmbunătățit. Rezultatele lor sunt analizate împreună cu istoricul medical, stilul de viață și obiectivele fiecăruia, pentru ca recomandările să fie adaptate nevoilor reale și să susțină sănătatea pe termen lung.

După ce medicul are o imagine mai clară asupra stării de sănătate, următorul pas este să transforme aceste informații în recomandări concrete. Nu este vorba despre o listă standard de lucruri pe care ar trebui să le facă toată lumea, ci despre alegeri adaptate fiecărei persoane.

Ce mănânci, cum dormi, cât te miști – baza longevității 

Unul dintre cei mai importanți pași este intervenția asupra stilului de viață, dar într-un mod bazat pe dovezi științifice, nu pe tendințe sau recomandări generale. „Nu mă interesează să fim la modă, ci să mergem pe partea de medicină. Încercăm să ne bazăm pe lucruri care au susținere științifică și care pot avea un impact real asupra sănătății“, explică dr. Munteanu.

Alimentația este unul dintre pilonii centrali ai unui plan de longevitate. Scopul nu este doar controlul greutății, ci ca organismul să primească nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa cât mai bine. Medicul pune accent pe o alimentație care să aducă organismului cât mai mulți nutrienți de care are nevoie – vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Ideea nu este doar să ne uităm la cantitatea de mâncare, ci și la calitatea ei și la felul în care aceasta poate ajuta organismul să funcționeze cât mai bine în timp.

„Ar trebui să avem câteva reguli simple: proteină la fiecare masă, fibre la fiecare masă, cât mai puțin zahăr adăugat, cât mai puțină patiserie și cât mai puțin alcool“, atrage atenția medicul de longevitate.

În același timp, recomandările urmăresc menținerea unui echilibru al glicemiei și susținerea sănătății microbiomului intestinal.

Un alt element important este somnul. Potrivit medicului, acesta este unul dintre cei mai importanți piloni ai sănătății pe termen lung, iar problemele de somn nu ar trebui privite superficial. Dacă o persoană doarme constant prea puțin sau nu are un somn odihnitor, este important să fie căutată cauza – de la programul de somn și obiceiurile de zi cu zi până la stres, nivelul de activitate sau alți factori care pot influența calitatea odihnei. „Dacă cineva doarme mai puțin de șase ore, este un semnal important. Trebuie să înțelegem de ce nu poate dormi bine și să ajungem la cauza problemei“, spune medicul.

Dr. Munteanu spune că necesarul de somn poate varia în funcție de vârstă și de particularitățile fiecărei persoane. În general, adulții au nevoie de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, iar perioada optimă poate fi diferită în funcție de organism. Medicul subliniază că femeile aflate în perioada cu fluctuații hormonale pot avea nevoie de mai mult timp pentru recuperare, în timp ce după menopauză necesarul de somn se apropie de cel al bărbaților.

„Minimul, conform majorității studiilor, este undeva la 7 ore – 7 ore și jumătate. Când scădem constant sub 7 ore, încep să apară probleme“, adaugă dr. Munteanu.

Planul personalizat include și recomandări privind activitatea fizică. Nu există un singur tip de antrenament potrivit pentru toată lumea, iar exercițiile trebuie adaptate în funcție de nivelul de pregătire, obiective și capacitatea organismului. „Este important să avem un protocol de antrenament fizic personalizat. Însă eu recomand și exerciții de forță, și cardio, dar pentru menținerea masei musculare partea de antrenament cu greutăți are un rol foarte important“, subliniază dr. Munteanu. 

În acest context, medicul menționează și importanța evaluării VO₂ max – unul dintre cei mai importanți indicatori ai longevității, care măsoară capacitatea maximă a organismului de a consuma oxigen în timpul efortului fizic intens și care oferă informații despre capacitatea cardiovasculară. Această evaluare îl ajută pe medic să înțeleagă nivelul de pregătire fizică al unei persoane și să adapteze recomandările de mișcare astfel încât antrenamentul să fie eficient și potrivit pentru nevoile sale.

Potrivit dr. Munteanu, menținerea unei bune capacități fizice este unul dintre factorii importanți pentru păstrarea autonomiei și a unei stări bune de sănătate pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Genele dau tonul, dar alegerile pe care le facem scriu povestea

Deși moștenirea genetică influențează riscul pentru anumite boli, ea nu este singurul factor care determină felul în care îmbătrânim. Stilul de viață, monitorizarea periodică și intervențiile făcute la timp pot contribui la menținerea sănătății și autonomiei pentru o perioadă cât mai lungă.

„Știm că, după 50 de ani, media este de aproximativ două boli cronice de persoană. Scopul este să reducem cât mai mult această povară și să rămânem activi cât mai mult timp“, concluzionează dr. Mircea Munteanu.

Articol susținut de Regina Maria